Un fost comandant al forțelor speciale iraniene, identificat sub numele de Omid, a oferit detalii despre procesul de indoctrinare și control exercitat de regim asupra tinerilor cadeți. Acesta susține că, încă din perioada de pregătire la academia militară, recruții sunt supuși unei supravegheri constante, de zi și de noapte. Această influențare se realizează prin instruire militară, rugăciuni zilnice și discursuri cu caracter ideologic, scopul fiind formarea unui nucleu de elită loial aparatului de securitate.
Ofițerii care avansează în ierarhia acestui aparat de securitate ajung să facă parte dintr-un grup de elită implicat în planificarea unor operațiuni de tip răpiri și asasinate. Aceste acțiuni sunt desfășurate atât pe teritoriul Iranului, cât și în afara granițelor sale. Membrii acestui cerc beneficiază de acces nelimitat la resurse materiale și umane, fiind uniți printr-o loialitate absolută față de liderul suprem al țării, operând într-o structură caracterizată prin opacitate instituțională.
Controlul exercitat de regim asupra cadrelor militare este extrem de restrictiv, fiind însoțit de un set de privilegii financiare și rezidențiale. Omid explică faptul că, deși ofițerii au acces la complexe rezidențiale cu infrastructură proprie, precum spitale și școli, ei sunt supuși unei supravegheri stricte. Aceștia nu pot călători liber, pașapoartele le sunt confiscate, iar regimul decide chiar și școlarizarea copiilor lor, menținând astfel o presiune constantă asupra întregului nucleu de putere.
Investigația dezvăluie existența unui centru de comandă secret numit Dakhme, situat la periferia Teheranului, unde se iau decizii privind asasinatele. Această locație, care funcționează sub acoperirea unei săli de rugăciune, este descrisă de defector ca fiind o „mașinărie de ucis”. În cadrul acestui spațiu, ofițerii de rang înalt se reúnesc pentru a coordona operațiuni clandestine care nu sunt înregistrate oficial, evitând astfel mecanismele guvernamentale obișnuite și permițând regimului să nege implicarea directă.
Reprimarea protestelor este coordonată și prin centre de monitorizare care folosesc imagini video în timp real și date colectate de pe rețelele sociale precum X sau Telegram. Forțele de securitate utilizează drone pentru supravegherea marșurilor și infiltrează agenți în civil pentru a direcționa manifestanții către zonele unde unitățile de elită, adesea îmbrăcate în negru și cu cagule, așteaptă pentru a interveni cu forță letală. Această strategie este menită să neutralizeze orice mișcare de opoziție internă.
Structurile de securitate ale Iranului funcționează într-un context de tensiuni regionale constante și sancțiuni internaționale care afectează economia țării. Regimul utilizează aceste forțe de elită pentru a menține stabilitatea internă în fața mișcărilor de protest și pentru a executa politici externe agresive. Această organizare permite controlul social prin izolarea agenților de restul populației civile, facilitând astfel aplicarea ordinelor de reprimire fără rețineri morale.
