Președintele francez Emmanuel Macron a trimis o scrisoare șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care solicită relaxarea normelor Uniunii Europene privind compoziția combustibililor și emisiile de metan. Această propunere vizează atenbuarea creșterii vertiginoase a prețurilor la energie, într-un context marcat de instabilitate geopolitică. Macron argumentează că anumite măsuri europene ar putea consolida colectiv capacitățile de import și producție pe termen scurt, dacă sunt abordate la nivel de bloc.
Solicitarea sa include amânarea cu un an a noilor norme UE care impun amenzi companiilor petroliere și de gaze care nu își raportează emisiile de metan. Deși Comisia recomandase deja amânarea amenzilor până la sfârșitul anului 2029, Macron cere o claritate juridică suplimentară pentru importatorii de combustibili fosili. Reglementarea privind metanul urmărește reducerea emisiilor acestui gaz cu efect de seră, însă a fost criticată de guvernul SUA și de sectorul combustibililor fosili.
Pe lângă reglementările privind metanul, președintele francez a propus relaxarea temporară a normelor privind calitatea combustibililor. Aceste reguli reglementează parametri tehnici precum densitatea și limitele de vaporizare, oferind totodată posibilitatea utilizării unei proporții mai mari de biocombustibili în motorină. Macron consideră că aceste ajustări sunt necesare pentru a gestiona criza energetică actuală, în condițiile în care conflictul din Orientul Mijlociu menține prețurile petrolului la niveluri ridicate.
Presiunea economică este resimțită și la nivel intern în Franța, unde președintele se confruntă cu riscul unor tulburări sociale din cauza costurilor ridicate ale combustibililor. Deși guvernul oferă subvenții pentru sectoarele afectate, Macron dispune de o marjă fiscală redusă pentru a reduce taxele interne. În acest context, președintele a anunțat că Franța va organiza o reuniune a G7 pentru a aborda creșterea prețurilor la combustibili și consecințele conflictului din Orientul Mijlociu.
Situația financiară a Franței este marcată de dificultăți, guvernul renunțând deja la obiectivul de a reduce deficitul la 5% din PIB în acest an. Această decizie a fost justificată de războiul din Orientul Mijlociu și de o creștere economică mai redusă. Totuși, prim-ministrul Sébastien Lecornu s-a angajat să atingă ținta de deficit în anul viitor, prin intermediul unei reduceri bugetare estimate la 54 de miliarde de euro.
Instabilitatea prețurilor la energie este o problemă care afectează întregul continent, reflectându-se în datele economice regionale. De exemplu, în contextul creșterii costurilor, România a înregistrat în august a doua cea mai mare creștere a prețului benzinei din Uniunea Europeană, cu o majorare de 6,6% față de luna precedentă, conform datelor Eurostat.
