Ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a declarat marți că mandatul său oficial la Atena s-ar putea să se apropie de final. Această declarație intervine după ce Casa Albă a solicitat-o demisionarea, în urma unor informații publicate de Wall Street Journal. Kimberly Guilfoyle a respins ferm toate acuzațiile care o vizează, susținând că acestea sunt false și că intenționează să își apere integritatea și reputația în fața acestor afirmații.
Conflictul a izbucnit după ce Wall Street Journal a raportat că Kimberly Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari, efectuată cu cardul ei de credit. Acest eveniment ar fi avut loc înainte de audierea de confirmare în Senat, desfășurată în iulie 2025. Conform publicației, în schimbul acestui serviciu financiar, ambasadoarea i-ar fi oferit donatorului acces la Casa Albă și la înalți oficiali din administrația președintelui Donald Trump.
Președintele Donald Trump a comentat situația în fața Casei Albe, menționând că nu i-a plăcut informațiile citite în presă despre Kimberly Guilfoyle. Deși a recunoscut că aceasta făcea o treabă bună în Grecia, liderul republican a afirmat că nu a discutat direct cu ambasadoarea despre acest subiect. Kimberly Guilfoyle a transmis totodată mesaje de respect către Donald Trump și către șeful Departamentului de Stat, Marco Rubio, subliniind onorarea de a servi Statele Unite.
Pe lângă acuzațiile financiare, raportările au vizat și implicarea ambasadoarei într-o dispută cu ministrul grec al energiei în luna martie. Kimberly Guilfoyle a menționat și eforturile sale de a promova Coridorul Vertical de Gaze, un proiect strategic pentru regiune. Sorin Grindeanu a susținut că a discutat despre acest subiect cu Kimberly Guilfoyle, alături de consilierul Florin Vlădică și fostul ministru Bogdan Ivan, la un restaurant din București, în contextul promovării gazelor naturale lichefiate americane.
În cadrul mandatului său, Kimberly Guilfoyle a susținut proiectul Coridorului Vertical, menit să reducă dependența Europei de energia rusească prin transportul gazelor prin Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Moldova și Ucraina. Ea a subliniat că a contribuit la încheierea unor acorduri istorice pentru extinderea exporturilor de gaz natural lichefiat către Europa și a consolidat parteneriatul de apărare cu un aliat NATO esențial, extinzând oportunitățile pentru companiile americane în întreaga regiune.
Contextul energetic european este marcat de o tranziție forțată, în condițiile în care Uniunea Europeană a plătit Rusiei aproape 200 de miliarde de euro pentru energie de la invazia în Ucraina. Această dependență a făcut ca proiecte precum Coridorul Vertical să devină prioritare pentru securitatea energetică a continentului, încercând să diversificarea sursele de aprovizionare prin intermediul parteneriatelor cu Statele Unite ale Americii.
