Parlamentul Kosovo a reușit, în primele ore ale zilei de miercuri, să desemneze o nouă președintă a țării, Justina Shiroka Pula. Această decizie vine după un proces de negociere intensă, reușind să evite organizarea celui de-al patrulea scrutin legislativ într-un interval de mai puțin de doi ani. Alegerea economistei Justina Shiroka Pula a fost posibilă prin obținerea unei majorități de două treimi în cadrul adunării parlamentare.
Acordul de la care a ajuns guvernul condus de Albin Kurti pentru a asigura voturile necesare a implicat o concesie legislativă majoră către opoziție. Aleșii din partea opoziției au acceptat validarea noii președinte după ce Albin Kurti a aprobat o lege menită să reducă puterile tribunalului responsabil de investigarea crimelor de război. Această modificare legislativă a fost punctul central al unor confruntări politice și sociale care au avut loc luni.
Contextul instanței menționate este marcat de condamnarea, luna trecută, a fostului președinte Hashim Thaci la 25 de ani de închisoare pentru crime de război comise în timpul conflictului de independență împotriva Serbiei din anii 1990. Pe lângă Hashim Thaci, instanța a condamnat și alți trei înalți oficiali ai Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK) la pedepse între 13 și 25 de ani de închisoare pentru omor, tortură și tratamente crude.
Verdictul judecății a provocat o undă de indignare în rândul manifestanților, deoarece cei patru bărbați sunt considerați eroi ai independenței în această țară din Balcani. Această tensiune socială s-a adăugat peste un impas politic existent de la alegerile legislative din februarie 2025. Guvernul lui Albin Kurti a întâmpinat dificultăți constante în construirea unei majorități stabile, având partidul Vetevendosje doar 57 de mandate din totalul de 120 de locuri disponibile.
Criza politică a fost accentuată de expirarea mandatului fostei președinte Vjosa Osmani la începutul lunii aprilie, ceea ce a dus la noi alegeri în iunie. Înainte de acest moment, Albin Kurti a reușit să își valideze administrația în februarie prin sprijinul unor deputați care reprezintă minoritățile, însă dezacordurile privind numele viitorului șef al statului au blocat procesul de numire. Rolul președintelui în Kosovo este considerat, în mare parte, unul de natură onorifică.
Instabilitatea politică din Kosovo reflectă dificultățile de guvernare ce au persistat de la scrutinul din februare 2025. Deși partidul Vetevendosje a reușit să își îmbunătățească scorul de la 48 la 57 de mandate în urma alegerilor anticipate din decembrie, formarea unei majorități de două treimi a rămas o provocare constantă pentru premierul Albin Kurti în cadrul Parlamentului.
