JD Vance, vicepreședintele SUA, a exprimat o poziție fermă împotriva cererilor de reglementare globală a riscurilor de siguranță asociate cu inteligența artificială. În cadrul unui summit de profil desfășurat la Los Angeles, acesta a adresat companiilor care dezvoltă modele avansate un mesaj dur, utilizând metafora lui Frankenstein. Vance a susținut că, dacă o companie decide să creeze un sistem extrem de periculos, aceasta nu ar trebui să solicite intervenția guvernului pentru a-l controla.
Discursul a fost un răsp sunt la declarațiile lui Dario Amodei, cofondatorul Anthropic, care a solicitat Washingtonului să coordoneze controlul sistemelor de inteligență artificială, inclusiv în relație cu China. Vance a declarat că, dacă scopul este crearea unui „Frankenstein”, companiile ar trebui să se oprească din proprie inițiativă. El a adăugat că, în momentul în care companiile cer instrumente pentru a lupta cu propriile creații, atunci guvernul ar putea interveni cu resurse necesare.
Între timp, îngrijorările privind riscurile pentru umanitateți au fost accentuate de avertismente precum cele ale lui Dario Amodei, care a vorbit despre posibilitatea ca un roi de agenți de inteligență artificială să preia controlul asupra internetului în șase până la douăsprezece luni. Jacob Coxon, un cercetător care a părăsit Anthropic, a menționat că un ritm mai lent de dezvoltare ar putea reduce riscul la zero, subliniind dificultatea de a comunica scenarii specifice de risc existențial.
Conflictul de viziuni este vizibil și în abordările marilor actori tehnologici. Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, a criticat ideea că responsabilitatea ar depinde de acțiunile altor companii, susținând că nu ar trebui să existe astfel de condiții. În contrast, Mark Zuckerberg, fondatorul Meta, a optat pentru măsuri unilaterale de siguranță, amânând lansarea modelului Muse pentru a se concentra pe securitate, deși a subliniat că laboratoarele au un stimulent puternic să prevină daunele.
Situația este marcată de o separare clară de poziția lui Donald Trump, care a calificat temerile privind o inteligență artificială ce distruge umanitatea drept o farsă. Trump a descris tehnologia ca fiind cel mai mare motor de dezvoltare economică din istorie, depășind importanța petrolului sau a aurului. Criticii observă că cererile companiilor pentru reglementări pot fi o tactică de captare a reglementărilor, menită să limiteze concurența prin crearea unor bariere legislative stricte.
În contextul dezbaterilor privind responsabilitatea juridică a marilor platforme, Meta a fost deja obligată să plătească sume uriașe în procese. Recent, compania a acceptat să plătească până la 18 miliarde de dolari în urma unor cazuri legate de impactul platformelor Facebook și Instagram asupra minorilor. Această presiune financiară și juridică subliniază complexitatea gestionării riscurilor într-o eră în care tehnologia evoluează mult mai rapid decât cadrul legislativ actual.
