Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a solicitat autorităților Uniunii Europene acordarea unei flexibilități suplimentare în aplicarea regulilor bugetare comunitare. Această cerere vine ca răspuns la impactul inflației ridicate, generată în principal de costurile energiei, care afectează economia țării. Giorgia Meloni a anunțat că va trimite o scrisoare oficială președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a introduce această problemă în agenda discuțiilor oficiale ale Uniunii Europene.
Situația economică din Italia este marcată de o creștere a inflației, rata anuală ajungând la 4,1% în septembrie, față de 3,2% înregistrată în luna august. Această evoluție a prețurilor alimentează nemulțumirea populației în contextul costului vieții, într-un moment în care țara se pregătește pentru alegerile generale programate pentru anul viitor. Guvernul de la Roma dorește ca nivelul inflației să fie luat în calcul atunci când se calculează parametrii europeni privind deficitul bugetar acceptat.
Pentru a atenua presiunea asupra companiilor, Giorgia Meloni intenționează să aloce 14 miliarde de euro în următorii doi ani pentru reducerea costurilor la energie. Guvernul va utiliza în acest scop „clauza națională de salvaguardare”, o facilitate disponibilă statelor membre pentru cheltuieli de apărare sau măsuri de răspuns la creșterea prețurilor energiei. În august, autoritățile italiene au anunțat deja utilizarea acestei clauze pentru a obține un deficit suplimentar de 1,5% din PIB.
Din acest deficit de 1,5% din PIB, suma de 0,6 puncte procentuale ar urma să fie direcționată către proiecte menite să reducă facturile la energie. Guvernul italian va exercita presiuni asupra UE pentru a obține o marjă de manevră mai mare, fără a detalia însă amploarea exactă a flexibilității solicitate. Tema va fi transformată într-un subiect central în cadrul reuniunilor miniștrilor de finanțe și ale șefilor de stat sau de guvern prevăzute pentru luna octombrie.
Italia urmează să prezinte noile prognoze economice multianuale, care vor servi drept bază pentru bugetul anului 2027. Giorgia Meloni își menține angajamentul de a reduce deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB stabilit de UE, de la nivelul de 3,1% din PIB de anul acesta. Totuși, solicitările de flexibilitate indică o intenție de a majora deficitul în următorii doi ani, pentru a permite adoptarea unor măsuri de sprijin pentru populație și economie înainte de scrutinul național.
Regulile de guvernare economică ale Uniunii Europene impun statelor membre limite stricte privind deficitul bugetar și datoriile publice. Aceste norme sunt menite să asigure stabilitatea financiară în zona euro, însă pot genera tensiuni atunci când guvernele naționale doresc să implementeze politici de protecție socială sau subvenții energetice masive în perioade de criză economică sau inflație accelerată.
