Prim-ministrul irakian, Ali al-Zaidi, a anunțat oficial prelungirea termenului pentru dezarmarea facțiunilor pro-Iran de pe teritoriul Irakului până la data de 30 iunie 2027. Această decizie a fost luată la doar o zi după ce misiunea coaliției anti-jihadiste, condusă de Statele Unite, s-a încheiat oficial miercuri. Noua dată de limită vine după ce guvernul stabilisea inițial termenul de 30 septembrie pentru procesul de predare a arsenalului militar către autoritățile centrale.
Retragerea forțelor internaționale a fost privită ca o „victorie istorică” de către Gardienii Revoluției din Iran. Forța militară iraniană a susținut că plecarea trupelor SUA este rezultatul dorinței Irakului de a-și apăra independența, criticând în același timp prezența americană de lungă durată. Conform sursei, reprezentanții iranieni au afirmat că „două decenii de ocupație” nu au contribuit la securitatea țării, marcând astfel un punct de cotitură în dinamica regională.
Autoritățile irakiene consideră că absența trupelor străine elimină principalul argument utilizat de facțiunile armate pentru a justifica menținerea arsenalului propriu. Ali al-Zaidi a subliniat că procesul de atacare a problemei armelor care scapă controlului statului trebuie să înceapă de la 1 octombrie, respectând o foaie de parcurs clară. Premierul a insistat că deciziile privind războiul sau pacea trebuie să aparțină exclusiv autorităților constituționale, interzicând orice acțiune militară care încalcă acest principiu.
Rezistența grupărilor armate rămâne o provocare majoră, deoarece unele facțiuni au declarat că nu sunt obligate să respecte niciun calendar sau acord privind predarea armelor. Purtătorul de cuvânt al Brigăzilor Hezbollah, Jaafar al-Huseini, a menționat că, deși au existat discuții privind „regularizarea” armelor, grupările nu au primit încă un răspuns oficial de la guvern. Responsabilii irakieni exprimă temeri că aceste grupări ar putea ieși consolidate din acest proces.
Facțiunile pro-Iran solicită, pe lângă retragerea trupelor, și oprirea ingerinței politice și economice americane în Irak. În acest sens, procesul de dezarmare este strâns legat de cerințele de suveranitate ale acestor grupări. Deși unele organizații au început deja să predea arme statului, alteori refuză categoric să respecte calendarul impus de guvernul de la Bagdad, ceea ce complică gestionarea securității naționale.
Irakul a servit de mult timp ca un teatru de confruntare indirectă între Iran și Statele Unite, ambele puteri încercând să își influențeze deciziile politice și formarea guvernelor de la Bagdad. Forțele internaționale au fost desfășurate în Irak și Siria începând din anul 2014, ca reacție la expansiunea grupării Statul Islamic, care cucerise teritorii extinse și comisese atrocități în regiune.
