Ruta transbalcanică va intra, începând cu data de 1 octombrie, într-o etapă nouă de funcționare, vizând transformarea infrastructurii într-o rută comercială integrată. Această schimbare presupune introducerea unor produse standard de capacitate, reguli coordonate pentru procesele de rezervare și echilibrare, precum și tarife descrise de Comunitatea Energiei drept mai competitive. Obiectivul principal este facilitarea utilizării infrastructurii pentru fluxuri alternative de gaze, într-un context marcat de reducerea importurilor rusești în regiune.
Implementarea acestui nou regim nu garantează o scădere automată a prețurilor pentru consumatori sau o reducere fixă a costului transportului. Costul final al unei livrări depinde de o multitudine de factori, inclusiv punctele de rezervare, tipul produselor de capacitate utilizate și tarifele specifice ale operatorilor de pe fiecare segment. De asemenea, prețul gazului la sursă și gradul de utilizare efectivă a noii capacițități vor influența direct costul total al transportului pe această rută regională.
Procesul de integrare vizează eliminarea fragmentării cauzate de gestionarea unor regimuri naționale diferite, care pot transforma o infrastructură fizică într-un coridor comercial dificil de utilizat. Secretariatul Comunității Energiei a menționat că părțile non-UE au început deja să răspundă prin măsuri reciproce. Statele UE aplică din august codurile europene de rețea și la interconectările cu părțile non-UE, facilitând astfel un acces mai fluid pentru traderii care utilizează ruta transbalcanică.
În România, Transgaz a publicat deja parametrii pentru anul gazier 2026–2027 și a scos la licitație capacitatea pentru luna octombrie la puncte precum Negru Vodă 1, Isaccea 1, Giurgiu–Ruse și Ungheni. Tariful de transport bazat pe cantitatea efectiv transportată este stabilit la 1,51 lei/MWh, însă costurile pentru rezervarea capacității sunt calculate separat, în funcție de punct, durată și tipul produsului. Bulgartransgaz a publicat, la rândul său, prețurile și multiplicatorii pentru produsele ferme și întreruptibile.
Această evoluție este esențială pentru diversificarea aprovizionării Moldovei și Ucrainei, oferind o alternativă la fluxurile de gaze rusești care anterior circulau din nord către Balcani și Turcia. Noua configurație permite utilizarea infrastructurii în sens invers, facilitând transportul volumelor care intră din Grecia sau alte surse din sud către piețele din est. Integrarea este susținută și de angajamentele operatorilor de a oferi produse standardizate, de la cele zilnice până la cele anuale.
Această transformare a infrastructurii se încadrează în cadrul eforturilor mai largi de securitate energetică ale Uniunii Europene, care urmărește eliminarea dependenței de gazul rusesc. Comisia Europeană lucrează în acest sens la posibila adaptare a planului REPowerEU pentru a include și părțile din Comunitatea Energiei care nu sunt membre UE. Succesul acestui nou regim va putea fi evaluat doar după începerea noului an gazier, prin monitorizarea volumelor rezervate și a utilizării fizice a capacității.
