Comisia Europeană a prezentat, pe 11 noiembrie 2026, propunerea pentru Lege privind echitatea digitală (Digital Fairness Act – DFA), un pachet de reguli menite să protejeze consumatorii în mediul online. Propunerea, prezentată de comisarul european pentru justiție și protecția consumatorilor, Michael McGrath, vizează diverse aspecte, de la abonamente la designul care menține utilizatorii conectați. Totuși, industria jocurilor video a reacționat imediat, avertizând că noile reglementări pot limita opțiunile jucătorilor și pot pune în pericol stabilitatea studiilor europene.
Federația Europeană a Dezvoltatorilor de Jocuri (EGDF) și Video Games Europe (VGE) au solicitat o revizuire urgentă a textului, considerând propunerea actuală ca fiind inaplicabilă și disproporționată. Organizațiile susțin că, deși protecția consumatorilor este un obiectiv valid, măsurile propuse ar putea submina industria creativă în care Europa este lider mondial. În acest context, Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) a declarat că ecosistemul local, care a generat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 341 de milioane de euro, se află într-o poziție vulnerabilă.
Regulamentul propus introduce restricții severe pentru minori, precum dezactivarea implicită a monedelor virtuale și interzicerea recompenselor aleatorii contra cost, cunoscute sub numele de loot boxes. De asemenea, mecanismele de tip „pay-to-win” sau „pay-to-progress” ar putea fi interzise pentru copiii sub 18 ani. Un aspect critic este natura sancțiunilor prevăzute, care pot ajunge la penalități de până la 6% din cifra de afaceri globală a unei companii, un risc pe care dezvoltatorii îl consideră inacceptabil din cauza definițiilor neclare ale termenilor.
Industria critică faptul că propunerea nu oferă definiții precise pentru mecanismele de achiziție, ceea ce ar putea duce la interpretări variate de la o țară la alta. Un alt punct de conflict este tratarea monedelor virtuale, precum „gem-urile”, ca tranzacții separate, fapt ce ar putea genera procese inutile și incertitudine juridică. Mai mult, textul pare să ignore sistemul de clasificare PEGI, utilizat în 40 de țări, care oferă deja instrumente de control parental și limitarea cheltuielilor, fiind considerat un model de autoreglementare funcțional.
Impactul asupra dezvoltatorilor mici este semnificativ, deoarece aceștia nu dispun de resurse juridice pentru a naviga într-un cadru legislativ atât de complex. În România, sectorul este format din 234 de studiouri și aproximativ 6.000 de profesioniști, majoritatea fiind companii mici. Andreea Per, Director Executiv în cadrul RGDA, a subliniat că aceste companii ar putea fi forțate să își mute investițiile în afara Europei pentru a evita riscul unor amenzi uriașe și a unei supra-reglementări care le limitează capacitatea de concurență.
Propunerea Digital Fairness Act urmează acum să fie negociată de către Parlamentul European și de statele membre în cadrul Consiliului UE. Procesul legislativ poate dura mai mulți ani, oferind posibilitatea ca industria să propună soluții concrete pentru siguranța jucătorilor fără a sufoca dezvoltarea economică. Reprezentanții sectorului solicită ca reglementările să fie bazate pe principiile proporționalității și pe sprijinirea creșterii economice în Europa.
