Un nou studiu realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) indică faptul că cetățenii europeni experimentează o criză de încredere în viitorul instituțiilor continentului. Deși majoritatea își doresc o Uniune Europeană puternică și unită, există un scepticism major privind capacitatea reală de a atinge acest obiectiv. Cercetarea a fost bazată pe 5.800 de interviuri efectuate în Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit, oferind o imagine asupra unui public ambițios, dar profund dezamăgit.
Analiza datele arată că 68% dintre respondenți descriu situația actuală a Europei prin prisma unei deteriorări generale sau a pierderii normalității. În contrast, doar 12% din participanți consideră momentul actual ca fiind unul de renaștere europeană. Această percepție negativă este alimentată de provocările identificate de cetățeni, precum războiul, menționat de 43% dintre cei intervievați, presiunile economice, semnalate de 33%, și nevoia de autonomie internațională, menționată de 29%.
În ceea ce privește gestionarea acestor crize, 74% dintre respondenți consideră că Europa nu gestionează eficient problemele actuale, iar 56% cred că viitorul este în pericol. Autorul studiului, Paweł Zerka, explică faptul că există un „decalaj de imaginație”, deoarece oamenii își pot imagina o Europă unită, dar nu văd o cale credibilă de a ajunge acolo. Această situație creează un teren fertil pentru discursurile extremei drepte despre declinul continentului.
Studiiul clasifică alegătorii în patru categorii distincte, printre care se numără cei 39% de „pesimiști” care cred că cele mai bune zile ale Europei au trecut. Această categorie include aproape toți alegătorii partidelor de extremă dreaptă, precum AfD în Germania sau RN în Franța. O altă categorie semnificativă este cea a „nehotărților”, care reprezintă 31% din populație și deși păstrează un atașament emoțional față de proiectul european, sunt îngrijorați de lipsa de decizie a instituțiilor.
O problemă majoră identificată de 32% dintre participanți este „lentoarea Europei”, fenomen în care Uniunea pare să discute mult fără a implementa acțiuni concrete. De asemenea, aproximativ 30% dintre respondenți au menționat incapacitatea blocului de a-și apăra poziția în fața unor actori puterni. Această percepție de slăbiciune geopolitică este exemplificată prin reacțiile la politicile comerciale externe, care sunt văzute ca semne ale unei lipsi de autoritate.
Contextul actual al acestei crii de încredere se înscrie într-un peisaj politic marcat de o ascensiune a discursurilor de extremă dreaptă în Europa. În timp ce cetățenii caută soluții la probleme concrete precum securitatea energetică sau schimbările climatice, percepția de inerție instituțională rămâne un obstacol major. Această situație de „un public ambițios, dar deziluzionat” subliniază dificultatea de a transforma aspirațiile politice în realități concrete pentru cetățenii europeni.
