Un grup format din cinci state membre ale Uniunii Europene, condus de Grecia, pregătește un mecanism pentru returnarea solicitanților de azil cărora li s-a refuzat dreptul de ședere în blocul comunitar. Proiectul vizează trimiterea persoanelor respinse către țări din afara Europei, în loc să fie tratat prin metodele tradiționale de repatriere. Această inițiativă este menită să fie operațională până la începutul anului viitor, în contextul necesității de a gestiona fluxurile migratorii.
Ministrul grec al migrației, Thanos Plevris, a detaliat planul în cadrul unui interviu pentru Politico, menționând că acest Grup Central de națiuni include Danemarca, Austria, Germania și Olanda. Obiectivul final al acestui grup este ca, până la jumătatea anului 2027, solicitanții de azil respinși să fie transferați către țări terțe. Thanos Plevris a subliniat că procesul trebuie să fie complet funcțional până în a doua jumătate a anului, perioada în care Grecia va deține președinția rotativă a Consiliului UE.
În ceea ce privește destinațiile, diplomați UE care au discutat condiționat de anonimitate indică faptul că primul acord ar putea fi încheiat cu Rwanda. Pe lângă această țară, discuțiile pentru posibile destinații de returnare includ și Uganda sau Uzbekistan. Thanos Plevris a clarificat faptul că proiectul nu presupune crearea unor centre de detenție în aceste țări, ci desemnarea unor destinații de returnare. Persoanele respinse vor fi trimise fie în țara de origine, fie într-o țară terță din afara UE.
Implementarea acestui plan are ca scop principal descurajarea rețelelor de migrație clandestină. Grecia se confruntă cu o situație dificilă, înregistrând anual între 40.000 și 50.000 de sosiri, însă rata de repatriere rămâne scăzută, situându-se între 5.000 și 7.000 de persoane. Spre deosebire de eșecurile anterioare, această mișcare beneficiază de un cadru legislativ nou stabilit la Bruxelles, prin care Parlamentul European și guvernele UE au convenit asupra unor reguli care permit transferul migranților respinși în centre din țări terțe.
Proiectul de returnare către Rwanda nu este primul de acest fel la nivel internațional, având în vedere că Marea Britanie a încercat în 2022 un acord similar cu Kigali pentru procesarea cererilor de azil. Totuși, planul britanic a fost abandonat după numeroase contestații. În Grecia, discuțiile despre gestionarea granițelor au fost marcate de acuzații privind încălcarea reglementărilor UE, însă Thanos Plevris a declarat că țara își protejează granițele conform dreptului internațional și nu își va cere scuze pentru acest lucru.
Gestionarea migrației rămâne un subiect de o complexitate extremă pentru Uniunea Europeană, influențând direct stabilitatea politică a statelor membre. Această criză, care persistă de peste un deceniu, a facilitat ascensiunea partidelor populist-naționaliste în diverse țări ale blocului. Deciziile privind transferul migranților către țări terțe reprezintă o încercare de a modifica modul în care Europa își exercită controlul asupra frontierelor și a răspunde presiunilor politice interne.
