Grecia a prezentat oficial o propunere prin care Uniunea Europeană ar putea suspenda temporar dreptul de a solicita azil în cazul unui aflux masiv de migranți. Propunerea, susținută de mai multe state membre, vizează situațiile în care migrația este utilizată de țări terțe ca o formă de amenințare hibridă. Măsura ar permite inclusiv accelerarea procedurilor de returnare a persoanelor aflate în situație neregulamentară, fiind gândită să fie inclusă într-un nou mecanism european de urgență.
Ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris, a expus ideea în cadrul Consiliului Afaceri Interne de la Luxemburg. Atena propune crearea unui „Regim special de derogare”, un mecanism care ar trebui activat exclusiv în circumstanțe excepționale. Printre criteriile de aplicare se numără creșterea rapidă a sosirilor, presiunea asupra infrastructurii locale și existența dovezilor că fluxurile migratorii sunt organizate sau facilitate de state din afara Uniunii Europene.
Dacă acest mecanism va fi adoptat, acesta va permite suspendarea temporară a depunerii cererilor de azil și utilizarea unor proceduri de returnare accelerate. În acest scenariu, agenția europeană pentru protecția frontierelor, Frontex, ar putea acorda asistență imediată. Această schimbare ar putea duce la „returnări colective”, o practică care este interzisă în prezent de legislația actuală a Uniunii Europene, deoarece aceasta impune evaluarea individuală a fiecărei cereri.
Susținerea propunerii vine din partea unor state precum Polonia, Germania, Austria și Danemarca. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a susținut că procedurile normale nu pot fi aplicate atunci când fluxul nu este o situație umanitară, ci una provocată de trafic de persoane. Totodată, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a subliniat că în cazul în care 70.000 de persoane sosesc într-o singură zi, regulile anterioare nu mai pot fi aplicate.
Propunerea este inclusă în „Cadrul european de răspuns la situații de urgență”, o legislație pe care Comisia Europeană urmează să o prezinte în perioada următoare. Această inițiativă vizează combaterea migrației neregulamentare și a instrumentalizării migrației la frontierele externe ale blocului european. În același timp, miniștrii europeni au aprobat „Regulamentul privind returnarea”, care permite stabilirea unor centre de deportare în afara Uniunii, prin acorduri cu țări terțe.
În prezent, normele europene garantează dreptul de a solicita azil și obligă evaluarea individuală a fiecărei cereri. Totuși, datele recente arată că numărul cererilor de azil în UE, Elveția și Norvegia a scăzut cu 17% în prima jumătate a acestui an față de aceeași perioadă din 2025, înregistrând aproximativ 332.000 de solicitări.