Germania, Țările de Jos, Danemarca, Belgia și Luxemburg au transmis o cerere oficială către conducerea Uniunii Europene pentru accelerarea încheierii unui acord energetic cu Marea Britanie. Documentul, adresat președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, António Costa, solicită stabilirea unui calendar precis pentru finalizarea procesului de negociere. Grupul de state vizează consolidarea securității aprovizionării și reducerea costurilor cu energia prin integrarea piețelor.
Inițiativa este susținută de lideri precum cancelarul german Friedrich Merz și premierul Țărilor de Jos Rob Jetten. Statele semnatare consideră că summitul UE - Marea Britanie, programat pentru 20 noiembrie, trebuie să fie momentul decisiv pentru avansarea discuțiilor. Conform unui diplomat european citat de POLITICO, obiectivele acestui grup de guverne includ finalizarea completă a acordului până la sfârșitul anului 2027, deși progresele de la lansarea negocierilor anul trecut au fost limitate.
Un punct central al proiectului este valorificarea potențialului energetic al Mării Nordului, cu accent pe dezvoltarea proiectelor eoliene offshore și a infrastructurii de interconectare. Liderii europeni urmăresc transformarea acestei regiuni într-un centru mondial de producție a energiei curate. O piață mai bine conectată ar permite utilizarea eficientă a electricității regenerabile și ar putea diminua fluctuațiile de preț, oferind stabilitate atât industriei, cât și populației europene.
Din perspectiva britanică, menținerea Marii Britanii în afara pieței europene de electricitate implică riscuri economice majore. Organizația Energy UK avertizează că lipsa unui acord ar putea genera costuri suplimentare de până la 10 miliarde de lire sterline pe durata actualei legislaturi. Aceste pierderi ar afecta consumatorii prin facturi mai mari și ar reduce veniturile fiscale, un aspect critic pentru prioritățile premierului britanic Andy Burnham.
Negocierile sunt însă îngreunate de cerințele financiare ale Bruxellesului, care solicită Marii Britanii o contribuție la fondurile europene de coeziune pentru accesul la piața internă. Această condiție este sensibilă politic pentru guvernul de la Londra, care dorește beneficiile cooperării fără a reveni asupra angajamentelor post-Brexit. Totuși, un diplomat european susține că această plată reprezintă o investiție necesară pentru accesul la o piață energetică integrată și sigură.
Acest demers energetic se încadrează într-un context de redefinire a relațiilor economice dintre UE și Marea Britanie după procesul de Brexit. Deși summitul din 20 noiembrie nu va marca finalizarea acordului energetic, Bruxellesul și Londra ar putea adopta o declarație comună și ar putea finaliza alte trei înțelegeri. Acestea vizează mobilitatea tinerilor, comercializarea certificatelor de emisii și armonizarea normelor pentru produsele agricole și alimentare.
