În Germania s-a intensificat dezbaterea privind introducerea unei interdicții legale împotriva negării dreptului la existență al statului Israel. Inițiativa, susținută de Bundesrat și de guvernul regional din Hessa, vizează protejarea comunității evreiești în contextul creșterii antisemitismului. Proiectul de lege propune incriminarea acestor afirmații, însă guvernul federal și numeroși experți juridici au exprimat rezerve semnificative cu privire la legalitatea și constituționalitatea măsurii propuse.
Proiectul de lege, aprobat de Bundesrat la începutul lunii iulie, propune includerea negării existenței Israelului în cadrul infracțiunii de incitare la ură. Dacă este adoptat, persoanele care, în public sau în cadrul unor adunări, neagă dreptul statului israelian de a exista sau solicită desființarea acestuia, ar putea fi sancționate cu până la cinci ani de închisoare sau cu amendă. Această pedeapsă ar fi aplicată în cazul în care afirmațiile respective încurajează acte de violență sau măsuri arbitrare cu caracter antisemit.
Ministrul Justiției din Hessa, Christian Heinz, membru al CDU, susține necesitatea unei reglementări clare pentru a uniformiza jurisprudența, menționând evaluările divergente ale instanțelor privind sloganul „From the River to the Sea”. Pe de altă parte, guvernul federal a avertizat asupra unui „risc constituțional considerabil”, argumentând că legislația actuală acoperă deja astfel de situații. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Federal al Justiției, Eike Hosemann, a reiterat că pedepsirea simplelor opinii este incompatibilă cu Constituția Germaniei.
Criticile vin și din partea mediului academic, unde aproximativ 30 de profesori de drept au declarat că proiectul este neconstituțional, subliniind că statul nu poate interzice o anumită opinie. Totuși, profesorul Steffen Augsberg susține că statul are o obligație constituțională de a proteja populația evreiască, invocând precedentul „decizie Wunsiedel” din 2009. În contrast, politicianul Daniel Cohn-Bendit a calificat proiectul drept „fundamental greșit”, iar juriști precum Christoph Möllers și Christian Neumeier au subliniat importanța protejării libertății de exprimare.
Consiliul Central al Evreilor din Germania, reprezentat de președintele Josef Schuster, susține în principiu incriminarea, dar consideră că proiectul este formulat incorect. Schuster propune ca aceste prevederi să fie incluse în Codul Penal la capitolul infracțiuni împotriva statelor străine, nu la incitarea la ură. El a declarat că „anti-sionismul” reprezintă, în majoritatea cazurilor, o formă de ură împotriva evreilor, subliniind că atacul terorist din 7 octombrie 2023 a marcat un moment de cotitură pentru securitatea comunităților evreiești.
Disputa legislativă urmează să se transfere în Bundestag, unde se așteaptă dezbateri intense privind echilibrul dintre securitatea comunității evreiești și libertatea de exprimare. Având în vedere opoziția guvernului federal și a unor experți de renume, este foarte probabil ca această controversă juridică să fie soluționată în final de Curtea Constituțională de la Karlsruhe, care va decide dacă noua legislație respectă legea fundamentală a Germaniei.
