România și Italia au lansat o inițiativă comună în cadrul negocierilor pentru viitorul buget al Uniunii Europene, vizând protejarea finanțării destinate agriculturii și politicii de coeziune. Președintele Nicușor Dan și premierul italian Giorgia Meloni coordonează acest demers, care reunește un grup de 17 state membre. Această mișare strategică apare într-un moment critic, în condițiile în care Germania și alte țări europene pledează pentru reduceri semnificative ale cheltuielilor din bugetul comunitar.
Cele 17 guverne participante au transmis o scrisoare oficială către președinția irlandeză a Consiliului UE, exprimându-și susținerea pentru menținerea nivelurilor actuale de finanțare. Obiectivul principal este asigurarea resurselor pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și pentru politica de coeziune în cadrul următorului Cadru Financiar Multianual, care va acoperi perioada 2028-2034. Grupul include România, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovacia și Slovenia.
Poziția acestui bloc de state intră în direct conflict cu solicitările unui grup de șase țări, condus de Germania, care solicită o scădere a cheltuielilor europene. Pentru a consolida această poziție, Nicușor Dan și Giorgia Meloni vor găzdui o reuniune informală a statelor implicate, programată în marja Consiliului European din 15 și 16 octombrie. Disputa privind alocarea acestor fonduri reprezintă una dintre temele centrale ale negocierilor pentru bugetul UE pe următorii șapte ani.
Pentru București, menținerea acestor fonduri este vitală, deoarece politica de coeziune finanțează proiecte de infrastructură și dezvoltare regională, iar PAC este sursa principală de sprijin pentru sectorul agricol. Statele din Europa Centrală, de Est și de Sud avertizează că orice reducere ar afecta capacitatea regiunilor mai puțin dezvoltate de a reduce decalajele față de statele mai prospere. Grupul susține că o scădere a finanțării ar putea slăbi bugetul european și ar putea diminua sprijinul public pentru proiectul european.
Pe lângă alocarea resurselor, negocierile vizează și identificarea unor noi surse de venit, după ce Comisia Europeană a propus cinci taxe noi care ar putea genera 66 de miliarde de euro anual. Cele 17 state cer ca aceste „resurse proprii” să fie echitabile, simple și neregresive, exprimându-și totodată opozia față de reducerea contribuțiilor unor state bogate prin mecanismul de „rabatur”. De asemenea, grupul solicită amânarea rambursărilor datoriei europene din perioada pandemiei, care însumează aproximativ 25 de miliarde de euro pe an.
Discuțiile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 se încadrează într-un context de restructurare a priorităților financiare la nivel continental. Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, care presupune o redistribuire a resurselor către apărare și competitivitate, în detrimentul agriculturii și al politicii de coeziune. Documentul de negociere pregătit de președinția irlandeză va servi drept bază pentru discuțiile dintre liderii celor 27 de state membre.
