Marina Franceză a interceptat petrolierul rusesc DF Peak, cunoscut anterior sub numele de Kaliningrad, la 450 de mile marine la sud de insula Réunion. Acțiunea a avut loc pe 12 octombrie, în contextul eforturilor de a identifica și controla navele care fac parte din flota fantomă a Rusiei. Autoritățile franceze au decis abordarea navei pe fondul suspiciunilor legate de utilizarea unui pavilion fals și de implicarea în activități de transport ilicit de combustibil.
Președintele Emmanuel Macron a comunicat pe platforma X că Franța este hotărâtă să combată această flotă clandestină în orice parte a lumii. Intervenția a fost realizată în conformitate cu Dreptul Maritim Internațional, invocând Articolul 110 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS). Această prevedere permite inspecția la bordul unei nave atunci când există suspiciuni concrete privind validitatea pavilionului sub care aceasta navighează.
Petrolierul de 110.000 de tone, construit în anul 2006, a fost operat inițial de Sovcomflot sub denumirea de NS Captain. În anul 2024, nava a fost redenumită Kaliningrad, înainte de a primi numele actual, DF Peak, fiind operată de o companie cu sediul în Hong Kong. La momentul interceptării, petrolierul naviga sub pavilionul Beninului, însă examinarea documentelor a confirmat existența unor nereguli privind certificatul de navigabilitate.
În prezent, nava este escortată de unități ale Marinei Franceze către o zonă de ancoraj din largul coastelor insulei Réunion pentru verificări suplimentare. Echipajul, format din 21 de marinari de diverse naționalități, a rămas la bord sub supravegherea militară. Operațiunea a implicat nave precum Auguste Techer, Champlain, Nivôse și Floréal, după ce prefectura din La Réunion a sesizat procurorul din Saint-Denis pentru a dispune intervenția necesară.
Această acțiune de interceptare vine într-un moment de tensiune crescută, președintele rus Vladimir Putin amențând deja interceptarea navelor europene. El a declarat că Rusia va interveni oriunde va considera necesar și oportun, ca răspuns la sancțiunile aplicate flotei sale. Dimensiunea acestui grup de nave rusești a crescut de aproape șapte ori, ajungând la un total de 1.300 de unitate, dintre care 700 sunt vizate direct de sancțiunile europene.
Eforturile de monitorizare maritimă sunt intensificate prin mandatul operațiunilor navale Irini și Atalanta, care au rolul de a intercepta petrolierele suspecte. Franța se remarcă prin activitate, fiind cea mai implicată dintre cele 27 de state membre, interceptând șase nave suspecte începând cu septembrie 2025. Această strategie vizează limitarea capacității Rusiei de a ocoli reglementările sistemului financiar occidental prin transportul de petrol ieftin.
