Guvernul Norvegiei analizează posibilitatea de a permite Fondului Global de Pensii să investească în companii implicate în fabricarea armelor nucleare. Decizia ar putea schimba politicile actuale de excludere ale celui mai mare fond suveran din lume, după ce un comitet desemnat de executivul norvegian a prezentat un raport oficial joi. Această propunere vizează ajustarea criteriilor de investiții în contextul noilor necesități de securitate națională ale țării.
Comitetul care a elaborat raportul este condus de fostul guvernator al Băncii Centrale, Svein Gjedrem. Membrii acestui grup de experți susțin că permiterea acestor investiții ar contribui direct la protejarea securității Norvegiei. Dacă această recomandare va fi adoptată, companii din Statele Unite, Franța și Regatul Unit, care sunt în prezent excluse din portofoliul fondului din cauza activităților lor nucleare, vor putea beneficia de accesul la capitalul acestui vehicul financiar masiv.
Fondul Global de Pensii al Guvernului norvegian gestionează active de aproximativ 2,4 trilioane de dolari, echivalentul a 2,1 trilioane de euro, o sumă comparabilă cu PIB-ul Spaniei. Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) a reacționat rapid la această posibilitate, cerând Guvernului și Parlamentului să mențină criteriile de excludere. Organizația subliniază că un fond destinat protejării generațiilor viitoare nu ar trebui să investească în arme care le pot amenința supraviețuirea.
Melissa Parke, directorul executiv al ICAN, a avertizat că investițiile în companii de armament nuclear, într-un context de cursă a înarmărilor, cresc riscul utilizării acestor arme. Ea a afirmat că Norvegia ar deveni complice în mod conștient în cazul în care acele arme ar fi utilizate din nou. ICAN, care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2017, precizează că există aproximativ 25 de companii dedicate acestui tip de armament la nivel mondial.
Conform datelor furnizate de ICAN, excluderea acestor puține companii nu ar trebui să afecteze semnificativ rentabilitatea investitorilor, iar o excepție ar submina rolul Norvegiei în promovarea investițiilor responsabile. Contextul legislativ este unul dificil, având în vedere că anul trecut o propunere similară, susținută de Partidul Progresului, a fost respinsă de Parlamentul norvegian cu un raport de 90 de voturi împotrivă față de doar 12 voturi favorabile.
Viitorul acestei propuneri depinde acum de deciziile politice ale autorităților de la Oslo. Disputa pune în balanță necesitățile de securitate națională și angajamentele internaționale privind investițiile etice și responsabile. Decizia finală va determina dacă Norvegia își va păstra poziția de lider în domeniul excluderii armamentului nuclear din portofoliile de investiții suverane sau dacă va prioritiza securitatea prin diversificarea activelor în industria de apărare.
