Justiția din Iran a confirmat executarea a trei bărbați, considerați vinovați pentru implicarea în manifestațiile antiguvernamentale desfășurate în luna ianuarie. Decizia a fost anunțată duminică de Mizan, organul de presă al puterii judiciare, după ce condamnările la moarte au primit validarea necesară din partea Curții Supreme. Această măsură drastică vine în urma unei serii de evenimente violente care au marcat perioada de instabilitate socială din țară.
Indivizii executați au fost identificați ca fiind Hassan Divband, Hamid Kazemi și Reza Zanganeh. Conform comunicatelor oficiale, aceștia au fost găsiți vinovați pentru participarea la activități operaționale desfășurate în numele regimului israelian sionist, al SUA și al unor grupuri ostile. Acuzațiile au vizat direct rolul lor în timpul protestelor care au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie 2025, odată cu creșterea costului vieții în regiune.
Autoritățile iraniene au detaliat modul în care acești trei bărbați ar fi acționat în timpul tulburărilor din orașul Karaj, situat la vest de Teheran. Puterea judiciară îi acuză că au fabricat și utilizat grenade, precum și cocteiluri Molotov pentru a provoca distrugere. Mai mult, procesul a evidențiat transportul și utilizarea de arme albe și arme de foc, alături de actele de incendiere a unor infrastructuri publice din zona menționată.
Dosarul de proteste a inclus și alți participanți care au primit sancțiuni de închisoare, însă pedepsele lor au fost mai blânde decât execuțiile. Mizan a precizat că alți suspecți implicați în aceleași evenimente au fost condamnați la perioade de închisoare cuprinse între cinci și zece ani. Această diversitate a pedepselor subliniază separarea între actele considerate de regim ca fiind de sabotaj strategic și cele de simplă participare la proteste.
Mișcarea de contestare a început inițial în decembrie 2025, fiind determinată de presiunile economice generate de inflație. Manifestațiile s-au transformat rapid într-un val de proteste antiguvernamentale de amploare, care au atins punctul maxim de intensitate în zilele de 8 și 9 ianuarie 2026. Aceste evenimente au reprezentat o provocare majoră pentru stabilitatea ordinii publice din Iran în acea perioadă.
Contextul instabilității din regiune este marcat de tensiuni geopolitice constante între Iran și actorii regionali. În perioada recentă, securitatea fluxurilor energetice a devenit un punct critic, având în vedere existența unor conducte de petrol esențiale pentru Europa și Israel. Aceste dinamici de putere influențează direct modul în care regimul de la Teheran gestionează atât protestele interne, cât și amenințările percepute din exterior.
