Autoritățile vamale chineze au raportat marți că, în perioada ianuarie-octombrie 2026, excedentul balanței comerciale a Chinei a depășit pragul psihologic de 1.000 de miliarde de dolari. Această evoluție este susținută de o creștere semnificativă a exporturilor către piețele majore, în special către Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Rezultatele indică o accelerare față de anul precedent, când pragul de un trilion de dolari a fost atins abia în luna noiembrie.
Uniunea Europeană rămâne un partener comercial crucial, excedentul Chinei pe această ruta crescând cu 28,6% în primele zece luni ale anului, ajungând la 310,67 miliarde de dolari. Această cifră reprezintă un surplus de peste un miliard de dolari în fiecare zi, în ciuda eforturilor celor 27 de state membre UE de a reduce dependența. În luna octombrie singură, exporturile către Europa au fost de 54,58 miliarde de dolari, generând un surplus lunar de 33,4 miliarde de dolari.
În paralel, exporturile către Statele Unite au înregistrat o creștere de 32,9% în luna octombrie, atingând valoarea de 46,4 miliarde de dolari. Această performanță survine în contextul tensiunilor comerciale inițiate de Donald Trump. Pe plan diplomatic, Donald Trump urmează să se întâlnească cu Xi Jinping în marja summitului APEC de la Shenzhen, pe 18 și 19 noiembrie, fiind planificată și o întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin.
Motorul acestei creșteri este reprezentat de cererea globală pentru tehnologii avansate, în special în segmentele legate de inteligența artificială și vehiculele electrice. În luna octombrie, exporturile totale chineze au crescut cu 35,2% față de anul trecut, ajungând la 412,3 miliarde de dolari. Deși și importurile au crescut puternic, cu 41,6% la nivelul de 307,1 miliarde de dolari, acest avans nu a fost suficient pentru a echilibra surplusul masiv generat de vânzările externe.
Zhiwei Zhang, economist-șef la Pinpoint Asset Management, a observat că exportatorii au funcționat ca principalul motor al economiei chineze în acest an. Totuși, aceste rezultate externe contrastează cu dificultățile interne, precum stagnarea pieței de consum, presiunile deflaționiste și criza imobiliară severă. Beijingul vizează o creștere a PIB-ului între 4,5% și 5% pentru anul 2026, în condiții de cheltuieli slabe ale gospodăriilor și surplusuri de producție.
Evoluția indicatorilor macroeconomici chinezi reflectă o economie cu două viteze, unde sectorul extern performează în ciuda volatilității interne. În trimestrul al treilea, PIB-ul Chinei a înregistrat o creștere de 4,5%, o ușoară accelerare față de 4,3% raportat în trimestrul al doilea. Această traiectorie subliniază importanța sectorului tehnologic și a exporturilor de capital pentru menținerea stabilității economice în fața provocărilor structurale interne.
