Eurodeputata austriacă Lena Schilling a solicitat Comisiei Europene și statelor membre intervenția urgentă împotriva utilizării deepfake-urilor sexualizate. Această cerere a survenit după ce europarlamentara a descoperit online imagini intime fabricate cu înfățișarea sa. În cadrul unei conferințe de presă organizate la Strasbourg, ea a prezentat un demers inițiat împreună cu Terry Reintke, președintele grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, pentru a pune capăt abuzurilor digitale.
Inițiativa vizează aplicarea interdicției asupra aplicațiilor de „dezbrăcare” digitală și tragerea la răspundere a serviciilor care facilitează acest tip de abuz. Demersul, care a strâns 119 semnături, include eurodeputați precum Iratxe García Pérez, Valérie Hayer, Manon Aubry și Martin Schirdewan, dar și reprezentanți români, Dan Barna și Nicolae Ștefănuță. Documentul solicită ca autoritățile să pregătească aplicarea regulilor pentru ca persoanele vizate să nu fie lăsate singure în procesul de eliminare a conținutului.
Un punct central al cererii este aplicarea efectivă, începând cu 2 decembrie 2026, a interdicției europene asupra aplicațiilor create pentru producerea de imagini intime fără consimțământ. Semnatarii solicită orientări clare din partea Oficiului pentru inteligență artificială și resurse suficiente pentru autoritățile naționale. În același timp, se cere utilizarea Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) pentru a combate distribuirea și indexarea conținutului neconsensual, solicitând totodată accelerarea investigației privind X/Grok.
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a susținut demersul, descriind atacurile prin materiale fabricate drept o amenințare la adresa exercitării mandatului politic. Ea a cerut guvernelor să pregătească aplicarea regulilor și să transpună anticipat directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor. Această măsură este esențială pentru a asigura participarea femeilor la viața politică și pentru a proteja aleșii de tactici de intimidare care au scopul de a le reduce la tăcere.
Studiul Agora Digitale Transformation a evidențiat gravitatea situației, estimând că aproximativ o femeie din șase membre ale Parlamentului European este vizată de imagini sexualizate manipulate. Cercetarea a verificat numele a 720 de eurodeputați pe 200 de domenii, identificând mecanisme prin care portretele publice sunt asociate cu instrumente de generare. Rezultatele arată că abuzul este facilitat de pagini care direcționează utilizatorii către aplicații de „dezbrăcare”, chiar și fără a găzdui materialul propriu-zis.
Protecția împotriva violenței digitale reprezintă o provocare legislativă majoră în cadrul Uniunii Europene, necesitând o coordonare strânsă între instituțiile de la Bruxelles și guvernele naționale. Implementarea directivelor privind combaterea violenței împotriva femeilor și aplicarea strictă a regulilor de reglementare a serviciilor digitale sunt piloni esențiali pentru securitatea digitală. Aceste măsuri vizează nu doar protecția funcționarilor publici, ci și prevenirea umilirii și intimidării femeilor în spațiul public online.
