Comisia Europeană a prezentat proiectul de lege EU Kids Act, o inițiativă legislativă care vizează stabilirea unor reguli comune în Uniunea Europeană pentru accesul minorilor la platformele sociale și la alte servicii digitale. Propunerea, anunțată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, impune restricții de vârstă diferențiate pentru a reglementa prezența online a copiilor. Măsurile vizează atât rețelele sociale, cât și jocurile online, magazinele de aplicații sau serviciile bazate pe inteligență artificială.
Conform propunerii, accesul la rețelele sociale va fi strict limitat în funcție de vârsta utilizatorului. Copiii sub vârsta de 13 ani nu vor putea deține conturi pe rețelele sociale, însă pot utiliza anumite platforme video pentru copii prin intermediul contului părintelui. Pentru categoria de vârstă cuprinsă între 13 și 15 ani, se propune crearea de „mini-conturi” supravegheate de părinți, care să aibă funcții limitate și un timp de utilizare restricționat. De la 15 ani, adolescenții vor putea crea conturi personale, însă protecția specială va rămâne activă până la vârsta de 18 ani.
O schimbare fundamentală vizează modul de verificare a vârstei, trecând de la simpla declarare a datelor la o verificare efectivă. Comisia propune ca platformele să poată confirma vârsta utilizatorului fără a colecta date personale suplimentare, asigurând astfel confidențialitatea. În prezent, pe multe platforme este suficientă introducerea manuală a datei de naștere, însă noile reguli vor obliga la verificări care să afle doar dacă persoana îndeplinește criteriul de vârstă necesar pentru acces. Acest mecanism este gândit să protejeze datele personale ale minorilor în procesul de validare.
Proiectul vizează și combaterea mecanismelor care generează dependență, precum scroll-ul infinit sau notificările care atrag atenția utilizatorului. Se propune limitarea funcțiilor care încurajează utilizarea excesivă și modificarea algoritmilor de recomandare pentru a evita conținutul dăunător. De asemenea, platformele vor trebui să prevadă instrumente pentru gestionarea timpului petrecut online, ținând cont de orele de somn și de activitățile școlare. În cazul inteligenței artificiale, sunt vizate interdicții asupra mecanismelor care pot crea dependență emoțională, inclusiv pentru chatboturile sau companionii AI.
Responsabilitatea platformelor va fi extinsă prin cerința de a demonstra conformitatea cu noile standarde de siguranță. Cele mai mari companii vor trebui să prezinte Comisiei un plan de respectare a regulilor, care va fi ulterior auditat de echipe de experți independenți. Aceste echipe vor include specialiști în pediatrie, psihiatrie infantilă, dreptul copilului și protecția datelor. Dacă sunt identificate deficiențe, platformele vor avea la dispoziție 30 de zile pentru a prezenta un plan de remediere și 60 de zile pentru implementarea măsurilor necesare.
Această inițiativă vine într-un context în care tinerii din Europa petrec, în medie, între patru și șase ore pe zi în fața ecranelor. Pentru utilizatorii care au început să folosească rețelele sociale înainte de vârsta de 10 ani, acest timp poate ajunge la șapte sau opt ore zilnice. Ursula von der Leyen a subliniat că funcțiile care creează dependență reprezintă un model de afaceri ce monetizează atenția copiilor, potând cauza probleme precum anxietatea sau lipsa somnului.
