Rusia a intensificat agresiv campania de bombardamente asupra orașelor din Ucraina, lansând peste 2.000 de drone de atac în cursul ultimei săptămâni. Anunțul a fost făcut de președintele Volodimir Zelenski pe 20 septembrie, evidențiind o presiune militară constantă asupra întregului teritoriu. Pe lângă numărul masiv de drone, forțele rusești au utilizat aproximativ 1.700 de bombe aeriene și 19 rachete de diverse tipuri pentru a lovi diverse zone ale țării.
Noua tactică de bombardament utilizată de Moscova presupune lansarea de drone aproape la fiecare oră pe parcursul zilei, în timp ce atacurile cu rachete, inclusiv cele balistice, continuă să fie aplicate. Majoritatea dronelor folosite de Rusia sunt propulsate de motoare cu reacție, atingând viteze de 600 de kilometri pe oră. Această schimbare de strategie pare să profite de lipsa unor rachete și a unor sisteme esențiale de apărare aeriană de care dispune Kievul în acest moment.
Impactul acestor atacuri asupra infrastructurii și populației este sever, lovind mănăstiri, întreprinderi, clădiri rezidențiale și infrastructură critică. În luna august, bilanțul victimelor civile a fost unul dintre cele mai mari din 2024, cu cel puțin 372 de persoane decedate și 2.349 de răniți, conform datelor Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina. Această cifră urmează imediat după luna iulie, când au fost raportate 448 de morți și 2.675 de răniți.
Ca răspuns la această escaladare, Volodimir Zelenski a aprobat pe 19 septembrie noi operațiuni cu rază lungă de acțiune, fără a detalia natura acestora. Totuși, președintele a menționat anterior că Ucraina și-a actualizat lista de ținte prioritare, având capacitatea de a lovi la distanțe de peste 3.000 de kilometri în interiorul teritoriului rus. În același timp, liderul ucrainean a solicitat Statele Unite, Europa și țările din G7 să adopte noi sancțiuni pentru a pune presiune pe Moscova.
Suportul militar de la Washington rămâne un factor crucial în contextul acestor atacuri. Departamentul de Stat american a anunțat, pe 18 septembrie, aprobarea unei posibile vânzări de armament către Ucraina în valoare de 2,7 miliarde de dolari. Pachetul solicitat de Kiev include sisteme de apărare aeriană, echipamente și servicii conexe, rachete de tip „S-300 Clone” și GAM-67, precum și sisteme radar anti-dronă și kituri de modificare a lansatoarelor mobile.
Această perioadă de intensificare a conflictului are loc într-un context global tensionat, în care liderii mondiali se reúnesc la o nouă plenară a ONU pentru a discuta probleme de securitate și stabilitate. În timp ce discuțiile de la nivel înalt continuă, realitatea de pe teren este marcată de o utilizare tot mai frecventă a tehnologiilor de atac care pun la încercare capacitățile de apărare ale statelor implicate.
