Președintele francez Emmanuel Macron a solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relaxarea normelor Uniunii Europene privind compoziția combustibililor și reducerea emisiilor de metan. Demersul are ca scop principal menținerea sub control a prețurilor la energie, care au intrat într-o etapă de creștere accelerată. Macron dorește ca Bruxelles să intervină pentru a proteja capacitățile de import și producție pe termen scurt, în contextul volatilității piețelor globale de hidrocarburi.
Solicitarea sa vizează în principal amânarea cu cel puțin un an a noilor norme UE care impun sancțiuni companiilor din sectorul petrolier și al gazelor naturale. Aceste penalități sunt aplicabile entităților care nu raportează emisiile de metan sau nu adoptă planuri de reducere a acestora în timpul extracției și transportului. Deși Comisia Europeană a recomandat deja amânarea sancțiunilor până la sfârșitul anului 2029, Macron cere o certitudine juridică mai explicită pentru importatorii de combustibili fosili.
Pe lângă reglementările privind metanul, președintele francez a propus și relaxarea temporară a normelor privind calitatea combustibililor, vizând parametri precum densitatea și limitele de vaporizare. Macron a sugerat, de asemenea, limitarea utilizării unei cantități mai mari de biocombustibili în motorină. Aceste măsuri sunt propuse ca o soluție pentru a atenua impactul economic al creșterii prețurilor la petrol și gaze, care au fost alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Presiunea internă asupra lui Macron este semnificativă, guvernul francez fiind expus riscului de tulburări sociale din cauza costurilor ridicate ale combustibililor. Președintele nu dispune de spațiu fiscal pentru a reduce taxele pe carburanți, deoarece Franța trebuie să gestioneze un deficit bugetar critic. În acest context, Macron a convocat liderii partidelor și candidații la președinție pentru o reuniune de criză, explicându-le modul în care conflictele geopolitice actuale afectează direct prețurile la combustibil în țară.
Situația economică a Franței este marcată de dificultăți în gestionarea deficitului public, guvernul renunțând deja la obiectivul de a reduce acest lucru la 5% din PIB în acest an. Premierul Sébastien Lecornu a anunțat că acest prag va fi atins abia anul viitor, prin implementarea unor măsuri de austeritate bugetară de 54 de miliarde de euro. Macron a anunțat și că Franța va găzdui o reuniune G7 pentru a aborda criza energetică și consecințele conflictului din Orientul Mijlociu.
Evoluția prețurilor la energie este strâns legată de stabilitatea geopolitică în zonele de producție cheie. În prezent, tensiunile din Orientul Mijlociu au dus la creșterea prețului petrolului la cel mai ridicat nivel din luna mai, în timp ce prețurile la gaze s-au dublat după atacurile SUA și Israel asupra Iranului, care au provocat închiderea Strâmtorii Ormuz și bombardarea unor instalații GNL din Qatar.
