Curtea Supremă a Statelor Unite a blocat un ordin emis de Donald Trump prin care se dorea restricționarea votului prin corespondență. Deși decizia reprezintă o înfrângere juridică pentru președinte, experții avertizează că eforturile administrației de a extinde controlul asupra procesului electoral sunt departe de a fi încheiate. Această tentativă de a modifica regulile de vot este considerată parte dintr-o campanie mai amplă de utilizare a prerogativelor guvernamentale pentru a influența modul de organizare a alegerilor.
În acest context, Departamentul de Justiție a trimis scrisori de avertizare către cel puțin 30 de oficiali responsabili cu organizarea alegerilor în diverse state. Acțiunea a intensificat disputele privind accesul autorităților federale la documentele electorale și date despre alegători. Agențiile federale verifică listele de alegători pentru a identifica persoanele care nu sunt cetățeni americani, deși nu există dovezi privind fraude electorale la scară largă. Această strategie este susținută și de secretarul pentru Securitate Internă, care a cerut investigarea fiabilității sistemelor digitale de vot.
Benjamin Hovland, care a fost îndepărtat de administrație din cadrul Comisiei Electorale Federale pentru Asistență Electorală, a subliniat că decizia Curții Supreme a redus doar consecințele imediate pentru alegători. El a menționat că în unele state, precum Carolina de Nord, Delaware sau Alabama, buletinele de vot prin corespondență fuseseră deja trimise. Hovland a avertizat că resursele statului și banii contribuabililor sunt folosite pentru a promova o narațiune care subminează încrederea în democrație și afectează atât alegătorii, cât și administratorii electorali.
Administrația a încercat să obțină acces la liste electorale neprelucrate, incluzând date precum numere de la permise de conducere sau cifre de securitate socială. În 23 dintre procesele intentate de Departamentul de Justiție împotriva statelor, administrația Trump a pierdut în instanță. În paralel, s-a urmărit posibilitatea corelării datelor de la diverse agenții federale, precum Administrația pentru Securitate Socială, pentru verificarea cetățeniei, însă un tribunal inferior a blocat momentan acest demers. Secretarul pentru Securitate Internă, Markwayne Mullin, a avertizat oficialii că pot fi condamnați la închisoare dacă nu respectă cerințele de politică electorală.
O altă persoană care a comentat situația este Kimball W. Brace, președintele organizației Election Data Services, acesta susținând că reprezentanții Partidului Republican vor continua să își susțină poziția. În timp ce Trump susține că măsurile sale protejează integritatea alegerilor, criticii îl acuză de subminarea încrederii publice. Această situație este diferită de primul mandat al său, când opoziția a venit și din interiorul propriei administrații. În al doilea mandat, președintele s-a înconjurat de aliați dispuși să transforme preocupările sale în acțiuni federale concrete.
În Statele Unite, încrederea în procesul electoral este în scădere, un sondaj AP/NORC și USAFacts indicând faptul că doar 34% dintre adulți au încredere în confirmarea oficială a rezultatelor, față de 40% în 2024. Această scădere a încrederii este înregistrată în contextul tensiunilor politice privind modul de gestionare a alegerilor intermediare, programate pentru 3 noiembrie, care vor determina controlul asupra Congresului.
