Președintele american Donald Trump a solicitat marți tuturor statelor membre ale Curții Penale Internaționale (CPI) să se retragă oficial și imediat din această instituție. Discursul a fost rostit în cadrul Adunării Generale a ONU, moment în care liderul american a criticat dur funcționarea tribunalului internațional. Donald Trump a susținut că instituția de la Haga a devenit una „scăpată de sub control”, exprimând opozția explicită a Statelor Unite față de activitatea acesteia.
Ofensiva administrativă lansată de Washington împotriva instanței cu sediul la Haga include măsuri severe, precum sancționarea judecătorilor CPI și exercitarea unor presiuni constante asupra altor state membre pentru a abandona statutul de membru. Secretarul de stat american Marco Rubio a asumat această poziție, promițând desființarea Curții „cărămidă cu cărămidă”. Rubio a argumentat că tribunalul reprezintă o „amenințare intolerabilă la adresa suveranității americane”, având în vedere rolul său de a urmări penal autorii celor mai grave crime din lume.
Tensiunile dintre Washington și Haga au fost exacerbate de decizia instanței de a emite un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu. Deoarece Israel este un aliat apropiat al Statelor Unite, administrația Trump a reacționat prin impunerea unei serii de sancțiuni împotriva oficialilor CPI. În acest context, procurorul-șef interimar al CPI, Mame Mandiaye Niang, a susținut într-un interviu acordat AFP că atacurile americane sunt rezultatul unei lipsi de înțelegere a activităților desfășurate de curte.
Curtea Penală Internațională este o instituție permanentă responsabilă pentru judecarea persoanelor acuzate de crime de război, genocid, crime împotriva umanității și crime de agresiune. Deși funcțională din anul 2002, instituția traversează o criză profundă din cauza opoziției marilor puteri. În prezent, instanța se confruntă cu absența unor actori cheie, deoarece nici Israel, nici Rusia nu sunt membre ale acestui sistem de justiție penală internațională.
Instituția a fost fondată în anul 1998, fiind bazată pe Statutul de la Roma. Deși Statele Unite au semnat acest statut, guvernul american nu l-a ratificat niciodată, menținând astfel o poziție de detașare juridică față de autoritatea curții. Această lipsă de ratificare oficială oferă fundamentul politicii de opoziție pe care administrația Trump o duce acum la extrem prin apelul direct către restul statelor membre ale organizației.
CPI funcționează ca un tribunal de ultimă instanță pentru crimele internaționale cele mai grave, intervenind atunci când sistemele naționale nu pot sau nu vor să judece acești autori. Statutul de la Roma, care guvernează activitatea curții, rămâne un instrument juridic controversat în relațiile dintre suveranitatea statelor și dreptul internațional, fiind subiectul unor dezbatere geopolitice intense între marile puteri și instituțiile de la Haga.
