Președintele american Donald Trump a respins vineri o propunere transmisă de Teheran prin care se solicita redeschiderea strâmtorii Ormuz într-un interval de șapte zile. Decizia a fost raportată de Wall Street Journal, conform căruia liderul republican ar putea lua în calcul reluarea atacurilor asupra Iranului imediat după trecerea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului, programate pentru luna noiembrie. Pe rețeaua socială Truth Social, Donald Trump a publicat o hartă a zonei strategice, etichetând-o sub denumirea de „Strâmtoarea Trump”.
Propunerea iraniană a fost prezentată de ministrul de externe, Abbas Araghchi, în cadrul sediului ONU din New York, acesta afirmând că decizia finală aparține Washingtonului. Conform planului, termenul de șapte zile pentru redeschiderea rutei ar începe doar din momentul în care Statele Unite acceptă oficial această propunere. Massoud Pezeshkian a susținut, într-un interviu acordat postului CBS, că procesul de revenire la situația anterioară ar putea începe chiar în ziua acceptării planului, subliniind că măsurile necesare sunt deja prevăzute în protocolul de acord semnat în iunie.
Conflictul actual, declanșat de Statele Unite și Israel la sfârșitul lunii februarie prin lovituri asupra Iranului, pune sub presiune securitatea energetică globală. Strâmtoarea Ormuz este o rută critică, prin care înainte de război transita o cincime din totalul hidrocarburilor la nivel mondial. Deși Donald Trump și Massoud Pezeshkian au semnat în iunie un protocol de acord pentru încheierea războiului și organizarea negocierilor privind programul nuclear iranian, discuțiile au eșuat din cauza interpretărilor divergente ale textului de către cele două părți.
Teheranul impune condiții stricte pentru orice compromis, printre care încetarea imediată a ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și oprirea operațiunilor militare. De asemenea, Iranul solicită deblocarea și transferul activelor sale înghețate, precum și eliminarea sancțiunilor economice care afectează sever economia țării. Hossein Mohebi, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, a menționat că și încetarea ostilităților în Yemen reprezintă un punct esențial în cadrul cerințelor iraniene pentru stabilizarea situației.
Presiunea politică asupra președintelui american crește odată cu apropierea alegerilor de la 3 noiembrie, fiind afectat de costul ridicat al vieții și de prețurile la carburanti. În acest context, Donald Trump nu a reușit până în prezent să finalizeze negocierile care să permită redeschiderea strâmtoarei și stabilizarea prețurilor la petrol. Economia iraniană suferă deja din cauza sancțiunilor americane, activele de peste 100 de miliarde de dolari ale țării fiind înghețate de la Revoluția islamică din 1979.
Sancțiunile economice aplicate de Statele Unite asupra Iranului au un impact profund asupra capacității de tranzacționare internațională a Teheranului. Aceste măsuri, menținute de decenii, au dus la o prăbușire economică ce a generat manifestații populare masive la începutul lunii ianuarie. Situația este agravată de faptul că activele iraniene din străinătate sunt blocate, un factor central în negocierile de pace care vizează atât securitatea maritimă, cât și stabilitatea financiară a regiunii.
