Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri lansarea unor proiecte de explorare de amploare în Groenlanda, vizând identificarea unor noi zăcăminte de petrol, gaze și minerale. Conform declarațiilor sale, teritoriul posedă resurse energetice enorme care pot fi exploatate cu ușurință. Trump a subliniat importanța acestui demers din perspectiva securității naționale, susținând că volumul de petrol extras va fi vital atât pentru apărarea, cât și pentru capacitatea ofensivă a Statelor Unite ale Americii și a Europei.
Anunțul a fost făcut prin intermediul unei postări pe platforma Truth Social, unde președintele a descris viitoarele activități ca fiind o explorare masivă. Deși a oferit detalii despre potențialul resurselor, Donald Trump nu a comunicat un calendar oficial pentru începerea acestor operațiuni. Totuși, companiile implicate par să aibă propriile planificări, în condițiile în care succesul acestor campanii de prospecțiuni depinde de identificarea unor zăcăminte care să justifice investițiile masive necesare în regiunea arctică.
Compania americană U.S. Greenland Energy Company a confirmat că va acoperi integral costurile pentru forarea a două sonde de explorare în Groenlanda. Aceste sonde vor fi utilizate pentru a evalua prezența hidrocarburilor în cadrul unui proiect local situat în perimetrul Jameson Land. Totuși, activitatea de foraj din estul insulei a fost deja amânată în această vară, urmând să înceapă abia în iarna anului 2027, după ce echipamentele au fost debarcate fără aprobarea prealabilă a guvernului groenlandez.
Istoricul explorărilor în această regiune este marcat de eșecuri în ceea ce privește descoperirile comerciale semnificative. Încă din anii ’70, companii petroliere majore precum ExxonMobil, Shell și Eni au desfășurat activități de prospecțiuni în Groenlanda, însă niciuna dintre aceste campanii nu a generat descoperiri importante. Deși se estimează că insula deține minerale critice și elemente din categoria pământurilor rare, dificultățile logistice și costurile ridicate rămân obstacole majore pentru orice tentativă de exploatare comercială.
Analistii de la Wood Mackenzie au avertizat că Groenlanda nu poate fi considerată o „Venezuela 2.0”, evidențiind faptul că insula este izolată și inospitalieră. Lipsa infrastructurii energetice și a capacităților de prelucrare primară pune sub semnul întrebării fezabilitatea economică a extragerii mineralelor. De asemenea, deși există un potențial teoretic în domeniul hidrocarburilor, condițiile de mediu și dificultatea de explorare fac ca orice proiect să implice riscuri financiare extrem de ridicate pentru investitori.
Această mișare strategică a SUA intervine după ce, luna trecută, Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au semnat un acord pentru consolidarea apărării și securității în Arctica și Atlanticul de Nord. Acest pact a avut rolul de a atenua tensiunile diplomatice apărute anterior, reafirmând suveranitatea daneză și dreptul la autodeterminare al locuitorilor Groenlandei, după amenințările președintelui Trump privind preluarea insulei.
