Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, a declarat că nu exclude posibilitatea unei noi conversații telefonice cu Vladimir Putin. Această declarație vine după ce prima discuție cu liderul rus, desfășurată pe 27 octombrie, a generat reacții de nemulțumire în rândul unor lideri europeni. Jonas Gahr Store a menționat că este mulțumit de inițiativa de a accepta această provocare diplomatică și sugerează că un nou apel telefonic rămâne o opțiune deschisă pentru Norvegia.
Prima discuție telefonică a avut loc pe 27 octombrie și a durat aproximativ 90 de minute, avându-l ca participant și pe președintele finlandez Alexander Stubb. În cadrul acestui apel, Vladimir Putin a prezentat propria evaluare a situației de pe linia frontului și a reiterat cauzele fundamentale ale războiului. Liderul rus a susținut că pacea pe termen lung poate fi realizată doar dacă se țin cont de interesele Rusiei, în timp ce părțile au salutat reluarea discuțiilor trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia la Abu Dhabi.
Inițiativa celor două țări nordice a provocat o revoltă diplomatică în Europa, liderii critici acuzându-i pe Jonas Gahr Store și Alexander Stubb de lipsa de coordonare. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, s-a declarat sceptică, subliniind necesitatea menținerii unității Europei în loc de acțiuni individuale. Totodată, prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a afirmat că pacea trebuie obținută prin forță și nu prin presiune, iar Lituania a criticat de asemenea această mișcare diplomatică.
În cadrul unor discuții la Copenhaga, prim-ministrii țărilor nordice s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a reitera sprijinul puternic acordat Ucrainei. Zelenski a discutat despre prima zi a negocierilor desfășurate la Abu Dhabi și a propus ca Uniunea Europeană să desemneze un reprezentant capabil să participe la viitoarele negocieri. Deși biroul lui Alexander Stubb a precizat că liderii au vorbit în numele propriilor țări, nu în numele întregii Europe, diplomații UE au criticat lipsa de consultare prealabilă.
Disputa privind rolul Europei în eforturile diplomatice reflectă tensiunile dintre abordările de dialog și cele bazate pe presiune militară. În timp ce Alexander Stubb a invocat necesitatea ca Europa să joace un rol mai activ în negocierile de pace, unii diplomați europeni au criticat motivația liderilor nordici. Aceștia din urmă au fost descriși de un diplomat al UE ca fiind motivați de dorința de a fi considerați cei care au pus capăt războiului.
Contextul actual al negocierilor este marcat de încercările de a găsi un echilibru între presiunea militară și dialogul diplomatic. După discuțiile de la Abu Dhabi, întrebările privind viitorul relațiilor dintre Rusia și Europa rămân deschise, în condiții în care procesul de negociere implică actori precum SUA și Ucraina, într-un cadru de securitate regională extrem de volatil.
