Ministerul german al Apărării a emis un avertisment privind riscurile asociate unei încercări de a reduce prea rapid dependența de echipamentele militare americane. Conform unor documente interne obținute de POLITICO, o schimbare bruscă de curs ar putea tensiona relațiile cu Washingtonul și ar putea compromite participarea industriei germane la proiectele de producție de armament din Statele Unite. Berlinul se confruntă cu o dilemă strategică între consolidarea autonomiei de apărare și menținerea unui parteneriat solid cu SUA.
Evaluarea internă a fost pregătită înainte de o reuniune a comisiei pentru apărare din parlamentul german, unde s-a discutat despre cooperarea militară bilaterală. Documentele subliniază faptul că Statele Unite monitorizează critic declarațiile publice ale Germaniei referitoare la autonomia în domeniul armamentului. Nota internă precizează clar că Germania nu își poate permite schimbări bruște de direcție fără a pune în pericol parteneriatul existent cu Washingtonul, într-un context în care importurile majore de armament provin în peste o treime din SUA.
Datele furnizate de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) confirmă amploarea acestei dependențe. În perioada 2021-2025, Statele Unite au reprezentat 37% din importurile majore de armament ale Germaniei. Printre echipamentele esențiale achiziționate de Berlin se numără avioanele de luptă F-35, elicopterele de transport CH-47 Chinook și sistemele de apărare antiaeriană Patriot, tehnologii pentru care industria europeană nu oferă încă alternative echivalente.
Incertitudinea privind capacitatea Washingtonului de a furniza armament aliaților europeni este accentuată de conflicte regionale. Războiul din Iran a perturbat livrările către statele europene, iar deficitul de rachete Patriot din stocurile SUA a complicat sprijinul pentru apărarea Ucrainei. Deși statele europene finanțează achizițiile prin programe coordonate de NATO, Volodimir Zelenski a acuzat anterior Pentagonul de întârzieri în livrarea rachetelor plătite, acuzații pe care secretarul de stat american Marco Rubio le-a respins.
Această situație alimentează dezbaterea europeană privind necesitatea de a diminua dependența de furnizorii americani. Comisia Europeană urmărește ca, până în anul 2030, statele membre să aloce cel puțin jumătate din bugetele de apărare pentru echipamente produse în Europa. În prezent, această proporție este de aproximativ 15%, ceea ce indică faptul că continentul rămâne puternic dependent de sistemele de armament avansate din afara Europei.
Contextul securității europene este marcat de o încercare de integrare a infrastructurilor de supraveghere. În acest sens, Uniunea Europeană a conectat rețelele civile și militare de supraveghere maritimă, deși schimbul regulat de date este încă în faza de pregătire. România și Bulgaria conduc în acest moment pregătirea conceptului unui hub de securitate pentru zona Mării Negre, element esențial pentru stabilitatea regională.
