O dependență semnificativă de furnizorii externi definește piața de combustibil de aviație durabil (SAF) din Uniunea Europeană în anul 2025. Conform datelor furnizate de EASA, materiile prime originare din China au stat la baza a 61% din cantitatea de SAF livrată la aeroporturile europene. Deși procesarea finală a combustibilului are loc în interiorul blocului comunitar, volumul de materii prime provenite din afara Uniunii a ajuns la aproximativ 85%. Această structură evidențiază faptul că transformarea resurselor importate în combustibil finit se realizează local.
Producția de SAF a cunoscut o expansiune accelerată pe piața europeană în cursul anului 2025. Furnizorii au raportat livrări de aproximativ 1,1 milioane de tone de combustibil durabil, o creștere masivă față de circa 193.000 de tone înregistrate în 2024. În anul precedent, volumul de SAF reprezenta doar 2,8% din totalul combustibilului de aviație raportat, depășind pragul obligatoriu de 2%. Din acest volum total, aproximativ 250.000 de tone au fost destinate pieței voluntare, nefiind incluse în calculul cotelor obligatorii.
Uleiul alimentar uzat rămâne principala resursă utilizată pentru producția de combustibil durabil în Europa. Această categorie de materie primă a stat la baza aproximativ 80% din totalul de SAF livrat în UE în 2025. În cadrul acestui segment specific, ponderea materiilor prime cu origine chineză a fost de 73%. După China, importurile de materii prime pentru SAF provin în principal din Malaysia, care contribuie cu 8%, și din Indonezia, care asigură 5% din volum.
Structura de aprovizionare variază semnificativ în funcție de tipul de resursă utilizată pentru producție. În cazul efluenților din procesarea uleiului de palmier, Indonezia și Malaysia dețin ponderi de 48% și 47%, în timp ce China contribuie cu 5%. Pentru categoria grăzimilor animale de categoria 3, Germania a furnizat materia primă pentru 17% din volum, urmată de Franța cu 13% și Polonia cu 11%. Materiile prime din UE au fost utilizate doar pentru aproximativ 15% din totalul de SAF.
Dezvoltarea tehnologiei pentru combustibilii sintetici reprezintă o direcție strategică, însă rămâne la un stadiu incipient în Europa. Acești combustibili pot fi produși prin utilizarea hidrogenului regenerabil și a carbonului captat, evitând dependența de resursele biologice. Totuși, raportul EASA indică faptul că, până în iunie 2026, nu exista nicio instalație comercială din UE pentru combustibili sintetici de aviație care să fi ajuns la decizia finală de investiție. În prezent, sectorul se bazează pe proiecte-pilot și instalații demonstrative.
Evoluția pieței de combustibili durabili subliniază nevoia de diversificare a surselor de materii prime în Europa. Deși capacitatea de producție a combustibilului finit crește în cadrul Uniunii, aprovizionarea cu resurse de bază rămâne concentrată în mâinile unor furnizori din afara blocului, în special China. Această situație evidențiază o vulnerabilitate strategică în cadrul lanțului de aprovizionare pentru transportul aerian sustenabil, în ciuda creșterii volumelor de livrare raportate de furnizorii europi.
