Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport privind climatul investițional din România pentru anul 2026, oferind un diagnostic critic asupra mediului de afaceri. Documentul semnalează că, deși țara posedă resurse naturale, o forță de muncă educată și o poziție strategică în cadrul NATO și al Uniunii Europene, administrația publică erodează aceste avantaje. Investitorii se confruntă cu un sistem caracterizat prin legi modificate în grabă, taxe imprevizibile și proceduri administrative care sufocă dezvoltarea economică națională.
Analiza americană subliniază o discrepanță majoră între regulile de consultare publică și aplicarea lor efectivă în România. Deși există termene legale de 30 de zile pentru observații asupra proiectelor care afectează afacerile, raportul indică faptul că acestea sunt ocolite în mod regulat fără sancțiuni. Această lipsă de respect față de procedurile legislative obligă companiile să își revizuiască planurile financiare pe termen lung în funcție de deciziile urgente luate de Guvern, afectând stabilitatea investițiilor.
Sectorul energiei este identificat ca fiind deosebit de vulnerabil la schimbările legislative și fiscale neașteptate. Raportul menționează intervenții asupra prețurilor și introducerea impozitului pe construcții în aprilie 2025, cu cote de 0,5% pentru construcțiile private și 0,25% pentru anumite active controlate de stat. Multe dintre aceste măsuri au fost adoptate fără evaluări de impact suficiente sau consultări adecvate, impunând un cost suplimentar semnificativ pentru proiectele de capital care necesită perioade lungi de recuperare a investiției.
Problemele de corupție și lipsa de transparență sunt confirmate de datele Eurobarometrului din perioada ianuarie-februarie 2025, citate în document. Aproximativ 90% dintre oamenii de afaceri români consideră corupția ca fiind răspândită, o cifră mult peste media europeană de 63%. Totodată, 91% dintre respondenți indică schimbările rapide ale legislației drept un obstacol major, iar 84% semnalează complexitatea procedurilor administrative, reflectând o neîncredere profundă în relația dintre sectorul privat și statul român.
Justiția și gestionarea companiilor de stat adaugă un nivel suplimentar de incertitudine pentru capitalul străin. Raportul consemnează că, deși drepturile de proprietate sunt recunoscute, apărarea lor în instanță este costisitoare, imprevizibilă și afectată de o jurisprudență inconsecventă. În paralel, existența a peste 1.500 de întreprinderi publice, care au înregistrat pierderi istorice de 14 miliarde de lei, este criticată din cauza numirilor discreționare și a extragerii de dividende de către guverne pentru a acoperi nevoile bugetare imediate.
Evaluarea ratingului suveran de către S&P Global Ratings, programată pentru 2 octombrie, vine într-un context de vulnerabilitate economică. România deține în prezent calificativul BBB-, fiind la ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, cu o perspectivă negativă. Deși raportul Departamentului de Stat nu prezintă un verdict direct asupra ratingului, constatările sale privind instituțiile slabe și deficitele persistente adaugă presiune asupra credibilității economice a țării în acest moment critic.
