Operațiunile Moscovei împotriva continentului european au trecut de la nivelul de război hibrid la ceea ce unii oficiali definesc drept terorism de stat. Aceste acțiuni, care includ de la ingerințe electorale la atacuri cibernetice și sabotaje fizice, se intensifică constant. În Germania, descoperirea dronelor încărcate cu explozibili pe aeroportul din Leipzig a marcat un moment critic, fiind considerat un plan de sabotaj susținut de Rusia. Această evoluție forțează capitalele occidentale să reevalueze modul în care răspund la provocările Kremlinului.
Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian NATO au devenit un fenomen frecvent, iar incidentul în care o navă militară rusă a lansat rachete de bruiaj către un elicopter militar danez subliniază riscurile escalate. Expertul în securitate Edward Lucas, șef al Centrului Baltic de Securitate Internațională (BISC), susține că Europa trebuie să transmită mesajul că vigilența occidentală s-a activat. Analistul recomandă ca răspunsul să fie unul care să ia Kremlinul prin surprindere, prin diversitatea și amploarea măsurilor luate.
Cifrele confirmă o accelerare alarmantă a acestor acțiuni pe teritoriul european. Un studiu consemnează faptul că numărul incidentelor hibride s-a majorat de patru ori între anii 2023 și 2024, înregistrându-se 151 de astfel de evenimente între începutul invaziei și martie 2026. Expertul Julian Pawlak, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP), identifică un „gol de descurajare”, reprezentând spațiul dintre instrumentele actuale de răspuns ale Europei și un răspuns militar deplin.
Reacția Europei este criticată pentru faptul că este adesea lentă și șovăitoare, permițând Rusiei să continue testarea limitelor. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Rusia ar putea lansa atacuri cu rachete sau drone, prezentate drept accidentale, pentru a demonstra că invocarea Articolului 5 este doar teoretică. În același timp, Moscova folosește tactici complexe, precum recrutarea unor refugiați prin aplicația Telegram pentru a executa sabotaje, complicând procesul de identificare și atribuire a atacurilor.
Există și o componentă de presiune politică internă, în care Rusia combină atacurile fizice cu sprijinirea partidelor eurosceptice. Anastasia Pociumban, specialistă în amenințări hibride la Consiliul German pentru Relații Externe, menționează că această campanie vizează și normalizarea relațiilor cu Moscova. În Germania, oficialii au observat că sabotajele au avut loc în perioada alegerilor regionale, câștigate de partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Această strategie combinată pune sub semnul întrebării coeziunea politică a statelor membre.
Contextul securitar regional este marcat de o creștere a incidentelor care implică tehnologie de tip dronă. Recent, pe litoralul românesc, la Agigea, autoritățile au descoperit fragmente de drone, desfășurând investigații pentru a determina proveniența acestora. Aceste evenimente se încadrează într-un peisaj de instabilitate crescută, în care monitorizarea spațiului aerian și a infrastructurii critice devine o prioritate absolută pentru toate statele de la granița estică a NATO.
