Beijingul se confruntă cu o transformare demografică profundă, având în vedere că până în anul 2035 unul din trei locuitori ai capitalei chineze va avea peste 60 de ani. Această tendință de „super-îmbătrânire” pune presiune pe administrația locală, care deja încearcă să gestioneze impactul social prin măsuri de sprijin pentru vârstnici. La sfârșitul anului trecut, numărul rezidenților permanenți de peste 60 de ani din oraș era de 5,29 milioane, ceea ce reprezenta aproape un sfert din întreaga populație a capitalei.
Pentru a contracara acest declin, decidenții chinezi au integrat planificarea demografică direct în strategia economică a statului. Guvernul se pregătește să investească sume masive în stimularea natalității, estimările indicând un cost potențial de aproximativ 180 de miliarde de yuani, echivalentul a circa 23,95 miliarde de euro, pentru anul curent. Printre tacticile utilizate pentru a încuraja formarea unor noi familii se numără și impunerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru prezervative și pilule contraceptive, o măsură care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Scăderea populației, care a început în 2022, generează riscuri majore pentru stabilitatea economică a țării. Sute de milioane de oameni urmează să părăsească piața muncii, ceea ce complică gestionarea datoriei și planurile de stimulare a consumului intern. În același timp, bugetele destinate sistemelor de pensii sunt deja evaluate la un nivel critic. Demografii și economiștii avertizează că un număr redus de copii va duce la o creștere mai lentă a consumului pe termen lung și la un număr mai mic de gospodării.
Contextul actual este marcat de moștenirea politicii de control al nașterilor, cunoscută sub numele de „politica unui singur copil”. Această regulă strictă a fost aplicată de guvernul comunist timp de peste 30 de ani, de la 1980 până în 2015, când limitele au fost relaxate la doi copii pe familie. În perioada de aplicare a politicii rigide, familiile care încălcau normele primeau amenzi mari, iar în anumite situații, copiii născuți peste limitele legale erau lipsiți de număr de identificare, devenind practic non-cetățeni.
Administrația locală din Beijing încearcă să compenseze presiunea demografică și prin alte metode de asistență socială. Pe lângă măsurile fiscale menite să scumpască metodele de contracepție, guvernul a decis majorarea pensiei de bază pentru a oferi un suport financiar sporit vârstnicilor. Această abordare dublă, care combină stimularea nașterilor cu protecția celor vârstnici, reflectă încercarea Beijingului de a gestiona o criză care afectează structura fundamentală a societății și a forței de muncă.
Evoluția demografică a Chinei reprezintă o provocare strategică de lungă durată, deoarece modifică echilibrul dintre populația activă și cea dependentă de sistemul de pensii. Scăderea numărului de locuitori și accelerarea procesului de îmbătrânire pot afecta capacitatea de creștere economică a țării în deceniile următoare. Deciziile politice actuale, precum taxarea produselor contraceptive, urmăresc o schimbare comportamentală a populației pentru a preveni colapsul structurii sociale.
