Kim Yo Jong, o figură influentă în regimul de la Phenian și soră a liderului Kim Jong Un, a emis joi un mesaj dur către Coreea de Sud. Într-un comunicat oficial, aceasta a cerut Seulului să manifeste „cel mai mare respect” și considerație dacă dorește o reluare reală a dialogului bilateral. Kim Yo Jong subliniază că orice tentativă de restabilire a relațiilor între RPDC și Coreea de Sud trebuie să țină cont de sentimentele celeilalte părți în fiecare vorbă și faptă.
Tensiunile dintre cele două state au crescut recent în urma unui incident survenit pe 21 septembrie în Zona Demilitarizată (DMZ). Armata sud-coreeană a raportat exploziile unor mine care au rănit trei soldați în această zonă tampon. În timp ce militarii din Seul au cerut scuze Phenianului pentru acest eveniment, autoritățile nord-coreene au respins orice responsabilitate, calificând incidentul drept „o farsă auto-orchestrată” de către Coreea de Sud.
Militarii sud-coreeni susțin însă că Coreea de Nord a amplasat mine pe partea sudică a liniei de demarcație, încălcând astfel armistițiul care a pus capăt Războiului din Coreea (1950-1953). Kim Yo Jong a criticat dur reacțiile de la Seul, acuzând autoritățile sud-coreene de decizii și anunțuri unilaterale. Ea a descris poziția de la Seul ca fiind una marcată de imaturitate politică sau de o incapacitate de a înțelege situația.
Guvernul președintelui sud-coreean Lee Jae Myung a încercat să schimbe dinamica actuală prin lansarea unui apel la începutul lunii octombrie. Lee Jae Myung a solicitat restabilirea încrederii și reluarea dialogului, eforturi intensificate de la preluarea mandatului în iunie 2025. Totuși, Kim Yo Jong a reiterat că poziția RPDC rămâne imuabilă, menționând că nu va exista niciun angajament sau contact față în față cu Coreea de Sud.
Relațiile diplomatice dintre Seul și Phenian sunt complet întrerupte încă de la sfârșitul anului 2023. Atunci, Kim Jong Un a renunțat oficial la orice perspectivă de reunificare a Peninsulei Coreene, declarând Coreea de Sud drept „inamicul principal”. În acest context, Coreea de Nord a început să își fortifice partea sa din DMZ, tratând linia de demarcație drept o frontieră cu un stat ostil, nu ca o linie de separare provizorie.
Zona Demilitarizată (DMZ) reprezintă o zonă tampon de aproximativ 250 de kilometri lungime și patru kilometri lățime care separă cele două regiuni. Această linie de demarcație a fost stabilită în urma încheierii conflictului armat din perioada 1950-1953. În prezent, gestionarea acestei zone rămâne un punct critic de securitate regională, fiind subiectul unor acuzații reciproce privind încălcarea armistițiului și amplasarea de dispozitive explozive.
