Uniunea Europeană a adoptat marți un acord prin care îi exclude pe magnații Alișer Usmanov și Mihail Fridman de pe lista persoanelor sancționate. Decizia a fost finalizată printr-o procedură scrisă, după ce s-a ajuns la un compromis între statele membre. În schimbul eliminării acestor doi miliardari, reprezentanții UE au convenit prelungirea măsurilor de sancționare aplicate celorlalți indivizi și entități din listă pentru o durată de trei ani, în loc de perioada standard de șase luni.
Procesul de negociere a fost marcat de presiuni diplomatice și de interese de securitate națională. Franța a solicitat eliminarea lui Alișer Usmanov, invocând motive de securitate națională, în timp ce Luxemburgul a cerut același tratament pentru Mihail Fridman. Această din din urmă a intentat anterior o acțiune în valoare de 16 miliarde de dolari împotriva țării. Tensiunile au fost accentuate de faptul că Franța ar fi fost supusă unor presiuni din partea Azerbaidjanului, în contextul reținerii a cel puțin doi cetățeni francezi de către Baku.
Letonia a reprezentat ultimul obstacol în procesul de adoptare a acestui acord, fiind ultima țară care s-a opus. Riga a argumentat că menținerea sancțiunilor împotriva lui Fridman este necesară, având în vedere legătura acestuia cu Petr Aven, un partener de afaceri ruso-leton care a fost privat de distincția civilă supremă a țării în 2022. În final, pentru a permite adoptarea măsurilor, Letonia a ales să se abțină de la vot, permițând astfel respectarea regulii de unanimitate necesară în UE.
Reacțiile la această decizie au fost critice, în special din partea Ucrainei. Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a calificat eliminarea lui Usmanov și Fridman de pe lista sancționaților drept o măsură „rușinoasă și nejustificabilă”, menționând că Moscova va celebra acest rezultat. Pe de altă parte, prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, a declarat că Riga va încerca să impună propriile sancțiuni naționale, deși s-a abținut de la procedura de sancționare colectivă a Uniunii Europene.
Negocierile pentru acest compromis au avut loc în marja Adunării Generale a ONU de la New York, implicând întâlniri la nivel înalt între liderii europeni. Scopul era de a evita fragmentarea frontului unit împotriva Rusiei, într-un moment în care schimbările politice din Ungaria, sub Viktor Orban, au creat deja dificultăți în implementarea politicilor comune. Decizia finală a fost adoptată după ce termenul limită pentru reînnoirea sancțiunilor, stabilit inițial la 15 septembrie și prelungit până pe 22 septembrie, a expirat.
Sancțiunile impuse de Uniunea Europeană în anul 2022, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, vizează restricționarea tranzacțiilor financiare și a călătoriilor, precum și înghețarea activelor deținute de persoanele vizate în cadrul blocului comunitar. Aceste măsuri constituie instrumentul principal de presiune economică utilizat de statele membre pentru a limita resursele utilizate de Federația Rusă în conflictul actual.
