Comisia Europeană a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să suspende, pentru o perioadă de 12 luni, adoptarea și aplicarea legislațiilor naționale care restricționează accesul minorilor la rețelele sociale. Această decizie vizează pregătirea unui set de reguli comune la nivel european, într-un context în care Bruxelles-ul dorește armonizarea normelor. Solicitarea a fost transmisă oficial pentru a preveni suprapunerea normelor naționale peste viitoarele reguli europene care urmează să fie implementate.
Propunerea centrală a Comisiei Europene este proiectul denominat „Kids Act”, care urmărește stabilirea unui cadru unitar pentru toate statele membre. Conform acestui proiect, propus în septembrie, se prevede interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani în majoritatea cazurilor. De asemenea, documentul include restricții severe pentru adolescenții sub 15 ani și impune cerințe de siguranță pentru platforme, acoperind inclusiv jocurile video și asistenții bazați pe inteligență artificială.
Solicitarea a generat reacții imediate și nemulțumiri în Austria, prima țară căreia i s-a cerut amânarea legislației naționale. Alexander Pröll, secretar de stat austriac, a declarat că este inacceptabil ca Bruxelles-ul să împiedice statele membre să adopte legi naționale fără a prezenta o soluție europeană completă proprie. În același timp, Andreas Babler, vicecancelar și ministru austriac pentru afaceri media, a criticat decizia, anunțând că țara sa va continua pregătirea legislației pentru aplicare imediat după expirarea perioadei de suspendare.
Din partea Comisiei Europene, purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a explicat că orice proiect de lege național care se suprapune cu normele armonizate viitoare trebuie amânat cu 12 luni. Regnier a susținut că o problemă de dimensiune europeană necesită un răspuns european unitar, îndemnând statele să se concentreze pe negocierile privind „Kids Act”. Pentru ca acest act normativ să devină aplicabil, statele membre trebuie să finalizeze negocierile cu Parlamentul European și cu Comisia Europeană.
Situația este complexă pentru statele care au deja măsuri în vigoare, precum Grecia, ce a adoptat o lege privind restricționarea accesului copiilor sub 15 ani. Regnier a evitat comentariile despre situația individuală a fiecărui stat, subliniind însă că există diferențe legate de momentul în care legislațiile naționale au fost transmise pentru verificarea compatibilității. În Austria, autoritățile solicitaseră încă din iulie verificarea unei propuneri care ar interzice accesul copiilor sub 14 ani la rețelele sociale.
Evoluția acestor reglementări se înscrie într-un context de gestionare a riscurilor pentru sănătatea mintală a tinerilor, o temă de interes major pentru guvernele europene. În ultimul an, analiza modalităților de limitare a accesului copiilor la platformele digitale a devenit o prioritate, însă divergențele între nivelul național și cel de la Bruxelles evidențiază dificultățile în implementarea unui control uniform asupra mediului digital.
