Comisia Europeană a respins solicitările de relaxare a regulilor fiscale formulate de lideri europeni pentru a compensa impactul scumpirii energiei asupra economiilor naționale. Premierul italian Giorgia Meloni a solicitat ca inflația mai ridicată decât estimările inițiale să fie luată în calcul la calcularea deficitelor bugetare permise și la evaluarea depășirilor limitelor de cheltuieli. Roma susține că statele membre ar trebui să poată utiliza veniturile fiscale suplimentare generate de inflație pentru a contracara presiunea economică cauzată de prețurile energiei.
O altă solicitare a venit din partea premierului grec Kyriakos Mitsotakis, care a cerut exceptarea măsurilor naționale de sprijin pentru gospodării și întreprinderi de la plafonul european privind creșterea cheltuielilor publice nete. În acest context, comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că presiunile inflaționiste sunt deja incluse în evaluarea generală a factorilor relevanți pentru respectarea regulilor fiscale. Acesta a subliniat că nu se pot introduce permanent noi forme de flexibilitate fiscală în cadrul actual.
Valdis Dombrovskis a avertizat că modificarea repetată a regulilor ar putea afecta angajamentul comun al statelor membre de a respecta cadrul fiscal european. Credibilitatea politicilor de sustenabilitate bugetară este considerată esențială pentru stabilitatea zonei. Comisia Europeană a menționat că a acordat deja anumite derogări de la traiectoriile de consolidare fiscală pentru a permite creșterea cheltuielilor de apărare și pentru finanțarea măsurilor de reducere a dependenței de combustibilii fosili, oferind astfel flexibilitatea necesară.
Presiunea asupra prețurilor energiei este vizibilă și în România, unde prețul mediu zilnic al energiei pe piața pentru ziua următoare, operată de OPCOM, a ajuns la 176,14 euro/MWh. Această cifră reflectă o majorare de 16,5% față de luna august și o creștere de 81% comparativ cu septembrie 2025, când prețul era de 97,95 euro/MWh. Factorii determinanți pentru această evoluție au fost condițiile meteo nefavorabile și indisponibilizarea centralei nucleare de la Cernavodă.
România ocupă poziția a patra în topul celor mai scumpe piețe de energie din Uniunea Europeană, atât pe plan lunar, cât și de la începutul anului până în prezent. Pe piața anuală, prețul mediu de 126 euro/MWh este depășit doar de Italia, Irlanda și Ungaria. În regiunea Europei Centrale și de Est, prețurile din România și Ungaria sunt similare cu cele din Austria, Slovacia, Slovenia, Croația sau Bulgaria, indicând probleme de transmisie sau de producție și stocare.
Evoluția prețurilor pe piețele la termen arată că tranzacțiile de vânzare-cumpărare angro depășesc pragul de 900 lei/MWh. Hidroelectrica a utilizat aceste date pentru a justifica majorarea prețului energiei active pentru clienții noi și pentru contractele de furnizare care ajung la termen, de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh. Această tendință de creștere a costurilor de achiziție indică faptul că furnizorii interni ar putea majora tarifele pentru consumatorii finali în lunile următoare.
