Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă prin care centrele de date din Europa vor fi obligate să publice indicatorii privind eficiența energetică și consumul de apă. Această inițiativă vizează monitorizarea impactului asupra mediului într-un context în care capacitatea acestor infrastructuri din UE urmează să se tripleze în următorii 7 ani. Decizia vine pe fondul îngrijorărilor legate de presiunea exercitată asupra rețelelor electrice și asupra resurselor naturale.
Sistemul de evaluare propus va fi aplicabil centrelor de date care dețin o putere de peste 500 kW. Normele vor include verificări ale contribuției acestor unități la serviciile de echilibrare a rețelei, precum și a modului în care utilizează energia din surse regenerabile. Un alt punct esențial al evaluării va viza capacitatea centrelor de date de a realiza recuperarea căldurii reziduale, oferind astfel o imagine completă asupra eficienței operaționale.
Propunerea va trece printr-o etapă de analiză de două luni în cadrul Parlamentului European și a Consiliului. În această perioadă, co-legiuitorii pot formula obiecții față de textul prezentat, însă nu au posibilitatea de a propune amendamente. În paralel, Comisia Europeană a lansat o consultare publică pentru stabilirea standardelor minime de performanță, proces care va finaliza în luna decembrie, pentru a colecta contribuții relevante.
Primele evaluări oficiale în cadrul acestui nou sistem sunt programate să înceapă în anul 2027. Autoritățile europene au prevăzut și o primă revizuire a întregului mecanism de monitorizare până la sfârșitul anului 2028. Această structură de raportare apare după ce unii operatori mari au fost acuzați că au folosit clauze de confidențialitate din legislația UE pentru a bloca accesul publicului la datele privind impactul lor asupra mediului.
Evoluția sectorului este marcată de o creștere exponențială, capacitatea europeană urmând să treacă de la aproximativ 9,2 GW în prezent la peste 17 GW în anul 2030. Această expansiune este impulsionată în principal de dezvoltarea inteligenței artificiale, ceea ce ar putea duce la creșteri vertiginoase ale emisiilor de carbon. Fără o raportare transparentă, capacitatea organismelor independente de a evalua impactul individual rămâne limitată, afectând obiectivele climatice ale UE.
Pentru a gestiona această cerere crescută, UE a lansat inițiative precum proiectul „AI grids”, destinat dezvoltării unui model de inteligență artificială la nivel paneuropean pentru rețelele electrice. De asemenea, au existat eforturi de integrare a dezvoltatorilor de centre de date și a companiilor energetice în sistemul energetic al blocului comunitar, pentru a asigura stabilitatea infrastructurii de transport de energie.
