Comisia Europeană pregătește implementarea unui nou mecanism de achiziții comune de energie, prin desemnarea unui operator de piață dedicat. Această inițiativă vizează consolidarea puterii de negociere a Uniunii Europene și diversificarea surselor de aprovizionare în contextul volatilității prețurilor. Propunerea vine într-un moment în care prețurile la gaze au crescut cu 140% de la sfârșitul lunii februarie 2026, în timp ce costul motorinei s-a dublat, conform datelor raportate de Bloomberg.
Ursula von der Leyen a declarat în fața Parlamentului European de la Strasbourg că intenționează să ducă sistemul de achiziții comune la un nivel superior. Noul model ar trebui să extindă aplicabilitatea mecanismului dincolo de sectorul gazelor naturale, acoperind și alte surse de energie. Scopul este trecerea de la simpla funcție de matchmaking, oferită de sistemul AggregateEU, la o agregare fermă a cererii, în care un operator de piață să aibă sarcina de a negocia sau de a executa achizițiile.
Implementarea acestui mecanism va fi susținută de un task-force specializat, iar detaliile juridice, regulile de participare și calendarul de execuție vor fi stabilite în pregătirea discuțiilor de la Consiliul European din 15–16 octombrie. Noua structură ar putea reduce costurile și ar putea asigura o mai bună reziliență în fața șocurilor externe. Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea de a investi în reziliență, menționând că prețurile ridicate au costuit Europa 100 de miliarde de euro suplimentar pentru importul de combustibili fosili.
În paralel, Comisia va lansa un dialog strategic privind rafinăriile europene, sub coordonarea comisariilor Dan Jørgensen și Andrius Kubilius. Acest proces are ca scop reducerea costurilor și asigurarea aprovizionării, inclusiv pentru necesitățile de apărare. Această mișare strategică se aliniază cu planul de electrificare al Comisiei, care urmărește dublarea ponderii electricității în consumul final de energie până în anul 2040, o măsură care ar putea reduce importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro pe an.
În ceea ce privește sprijinul pentru cetățeni, Ursula von der Leyen a recomandat utilizarea măsurilor țintite, precum programele de vouchere energetice aplicate în România și Franța, în detrimentul ajutoarelor generale. Guvernele din UE au alocat în acest an 17,9 miliarde de euro pentru atenuarea impactului prețurilor la petrol și gaze. Totuși, nota Comisiei Europene indică faptul că peste două treimi din sprijinul acordat sunt măsuri netintite, precum reducerile de accize, care afectează toți consumatorii indiferent de venit.
Evoluția securității energetice europene este strâns legată de reducerea dependenței de Rusia, ponderea importurilor de gaze din acest stat scăzând de la 45% acum patru ani la 12% în prezent. Uniunea Europeană urmărește eliminarea completă a acestor importuri până la sfârșitul anului viitor. În acest interval, tranziția către surse locale și curate, precum energia nucleară și regenerabilele, rămâne un pilon central pentru stabilitatea pieței de energie din blocul european.
