Comisia Europeană a decis închiderea a două proceduri de investigație desfășurate împotriva Franței în legătură cu exploatarea resurselor hidroenergetice. Decizia, anunțată la 7 octombrie, pune capăt unor dispute juridice care au durat peste un deceniu și vizează atât poziția dominantă a operatorului EDF, cât și modul de atribuire a concesiunilor. Autoritățile europene au acceptat noul regim juridic propus de Paris pentru a asigura un nivel de concurență adecvat pe piața energetică națională.
Prima procedură viza poziția EDF pe piața franceză de electricitate, fiind bazată pe articolele 106 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Comisia a constatat că aproximativ 85% din capacitatea hidroenergetică franceză fusese atribuită direct EDF, unele concesiuni având o durată de până la 75 de ani. Această concentrare de putere era considerată o barieră în calea concurenței, deoarece lipsa unor proceduri competitive consolida poziția operatorului istoric în sectorul energetic.
Cea de-a doua procedură, INFR(2018)2378, a fost deschisă în 2019 și viza regulile pieței interne și transparența concesiunilor. Comisia a contestat posibilitatea de a reînnoi sau de a prelungi anumite contracte fără proceduri transparente, invocând libertatea de stabilire și libera prestare a serviciilor. Noua lege franceză, promulgată la 29 iunie 2026, schimbă arhitectura sistemului pentru instalațiile de peste 4,5 MW, înlocuind regimul de concesiune cu un sistem de autorizare și drepturi reale.
Reforma prevede că EDF trebuie să pună la dispoziția terților produse care să permită accesul altor operatori la cel puțin 40% din capacitatea hidroenergetică instalată. Mecanismul se bazează pe o capacitate virtuală de 6 GW, vândută prin licitații, și este prevăzut pentru o perioadă de 20 de ani. Nivelul de capacitate va fi reevaluat la fiecare cinci ani, iar procesul va include un preț de rezervă care să țină cont de costurile de producție și condițiile pieței.
Este important de precizat că reforma nu implică privatizarea barajelor, deoarece infrastructura și instalațiile rămân în proprietatea statului francez. Accesul concurenților este unul economic, prin intermediul unor produse angro care reproduc caracteristicile de producție și flexibilitatea activelor hidroenergetice. Această structură permite echilibrarea producției variabile din surse precum energia solară sau eoliană, oferind stabilitate sistemului electric fără a transfera proprietatea fizică asupra barajelor către entități private.
În cadrul Uniunii Europene, reglementările privind energia și concurența sunt esențiale pentru integrarea piețelor naționale. Deciziile Comisiei Europene privind sectorul energetic pot influența echilibrul de putere în cadrul blocului, în contextul unor schimbări politice anticipate în alte state membre. Implementarea acestui mecanism în Franța va fi supravegheată de autoritatea franceză de reglementare a energiei, pentru a asigura respectarea pragurilor de acces stabilit de Bruxelles.
