Comisia Europeană examinează propunerile transmise de președintele francez Emmanuel Macron, care vizează reducerea presiunii asupra aprovizionării cu energie. Deși executivul european a confirmat primirea scrisorii adresate Ursulei von der Leyen, acesta nu a anunțat încă o amânare a cerințelor privind metanul sau o relaxare a normelor de calitate a carburanților. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a precizat că instituția este pregătită să examineze măsuri suplimentare în cazul în care apar riscuri pentru securitatea aprovizionării.
Conform informațiilor furnizate de Reuters, scrisoarea din 18 septembrie conține o solicitare din partea lui Emmanuel Macron pentru amânarea cu un an a noilor cerințe pentru importatori. Președintele francez propune ca termenul de aplicare să fie mutat până la 1 ianuarie 2028, invocând riscurile juridice la care se confruntă companiile într-o perioadă de aprovizionare tensionată. În prezent, calendarul prevede ca, începând de la 1 ianuarie 2027, importatorii să demonstreze că petrolul, gazele și cărbunele au fost produse în condiții echivalente cu standardele europene de monitorizare și raportare a emisiilor de metan.
Obligația privind monitorizarea emisiilor vizează contractele încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024, în timp ce pentru cele anterioare se solicită eforturi rezonabile de conformare. Regulamentul are scopul de a reduce emisiile atât în cadrul UE, cât și în lanțurile externe de aprovizionare. Comisia a oferit deja o anumită flexibilitate prin recomandarea din 20 iulie, prin care a cerut statelor membre să nu aplice anumite sancțiuni pentru încălcarea obligațiilor importatorilor în anii 2027, 2028 și 2029, cu excepția cazurilor de încălcări frauduloase.
Pe lângă reglementările privind metanul, a fost ridicat subiectul relaxării specificațiilor carburanților, inclusiv a celor privind sulful, pentru a permite creșterea producției rafinăriilor. Anna-Kaisa Itkonen a indicat faptul că această problemă ține de Directiva privind calitatea carburanților și poate fi discutată de statele membre în cadrul grupului de coordonare pentru petrol. Normele europene actuale sunt menite să protejeze sănătatea și mediul, asigurând totodată compatibilitatea combustibililor cu motoarele și sistemele de tratare a gazelor de evacuare.
Comisia descrie situația actuală ca fiind o criză mondială a prețurilor combustibililor fosili, monitorizând constant riscurile de aprovizionare. Această perspectivă diferă de criza din 2022, când reducerea livrărilor rusești a provocat o penurie de gaze concentrată în Europa. În prezent, volatilitatea este determinată de situația din Strâmtoarea Ormuz. Statele membre vor efectua o nouă evaluare a acestor riscuri în cadrul grupului de coordonare pentru gaze, programat pentru data de 24 septembrie.
Evaluarea publicată după reuniunea grupului de coordonare pentru gaze din 3 septembrie nu a identificat un risc imediat pentru securitatea aprovizionării UE, deși depozitele erau mai puțin pline decât în anii precedenți. Comisia și statele membre au invocat diversificarea surselor, creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate și reducerea cererii ca mecanisme de stabilizare. Totodată, instabilitatea din Orientul Mijlociu și oprirea producției de gaze lichefiate din Qatar au fost semnalate ca factori de presiune asupra pieței.
