Beijingul a reacționat oficial în urma adoptării unui nou proiect de lege în Congresul SUA, care ar putea impune bariere comerciale severe. China a exprimat un refuz categoric față de orice formă de ingerință sau coerciție în relațiile sale comerciale cu alte state, sublidiind că menține parteneriate economice bazate pe principiul egalității și al avantajului reciproc. Această poziție vine imediat după ce legislația americană a pus bazele unor noi restricții asupra importurilor de energie.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a afirmat că cooperarea economică a țării nu este direcționată împotriva niciunei alte națiuni. El a subliniat că relațiile comerciale ale Beijingului cu diverse state nu ar trebui să fie afectate de presiuni externe. Conform declarațiilor oficialului, China se opune constant sancțiunilor unilaterale, considerând că acestea sunt lipsite de fundament în dreptul internațional, neavând autorizarea necesară din partea Consiliului de Securitate al ONU.
Proiectul de lege, inițiat de senatorul republican Lindsey Graham, a fost adoptat de Camera Reprezentanților SUA și urmează să fie trimis către Donald Trump pentru promulgare. Dacă actul legislativ va fi semnat, președintele american va avea autoritatea de a impune taxe vamale de până la 100% asupra produselor importate din țări care achiziționează petrol și gaze rusești. Măsura vizează în mod special țări precum China și India, deși aplicarea tarifelor nu este automată.
În plus la taxele vamale, pachetul de sancțiuni vizează și alte sectoare strategice ale economiei rusești, inclusiv măsuri împotriva unor bănci și oficiali. Un aspect important al legislației este monitorizarea așa-numitei „flote din umbră”, utilizată pentru exporturile de petrol, precum și extinderea unor sancțiuni financiare aplicate Iranului. Această strategie americană urmărește să restricționeze accesul la resurse energetice rusești prin mecanisme administrative și fiscale de tip tarifar.
Acest conflict comercial se înscrie într-un context de tensiuni crescute privind securitatea energetică și controlul fluxurilor de resurse globale. În timp ce SUA utilizează instrumente legislative pentru a limita accesul partenerilor comerciali la resurse rusești, state precum China și India rămân principalii importatori de energie, navigând între presiunile politice și necesitățile economice interne. Această dinamică afectează direct stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și relațiile diplomatice dintre marile puteri.
Guo Jiakun a reiterat faptul că orice acțiune de acest tip nu este justificată juridic la nivel global. Beijingul menține o poziție fermă privind respectarea normelor internaționale în cadrul schimburilor comerciale de energie. Această dispută evidențiază fragmentarea sistemului comercial global în fața noilor reglementări de sancțiuni impuse de administrația americană asupra partenerilor comerciali ai Rusiei.
