China a refuzat o cerere formulată de Uniunea Europeană prin care se solicita restricționarea voluntară a exporturilor de mașini hibride către piețele europene. Decizia Beijingului a fost comunicată funcționarilor UE în contextul pregătirilor pentru vizita comisarului european pentru comerț, Maros Sefcovic, la capitala chineză. Această poziție vine chiar înainte de a doua rundă de consultări bilaterale privind comerțul și investițiile, programate pentru joi și vineri, care ar fi trebuit să abordeze acest subiect critic.
Obiectivul principal al Comisiei Europene era ca Beijingul să accepte un plafon al exporturilor de vehicule hibride la aproximativ 15% din piața comunitară. În prezent, aceste vehicule reprezintă mai mult de o treime din volumul total de pe piața UE. Funcționarii europeni au informat statele membre că această propunere de limitare a cantităților a fost respinsă de autoritățile chineze, ceea ce pune sub semnul întrebării succesul misiunii diplomatice a lui Maros Sefcovic.
Pentru a gestiona situația, executivul european analizează implementarea unei măsuri temporare de apărare comercială. Această strategie ar permite Chinei să continue exporturile unui număr limitat de vehicule, în timp ce restul unităților ar fi supuse unor taxe vamale foarte ridicate. Bruxellesul caută o soluție pe care China să o accepte în mod privat, evitând astfel represaliile, însă aplicarea acestor măsuri ar impune reguli similare și pentru parteneri precum Regatul Unit, Coreea de Sud și Japonia.
Diplomații citați avertizează că, în absența unei soluții pentru problema mașinilor hibride, consultările de la Beijing vor eșua. Un astfel de rezultat ar conduce cel mai probabil la un conflict comercial grav între cele două entități. Tensiunile sunt accentuate de scrisoarea trimisă Comisiei Europene de către Emmanuel Macron și Friedrich Merz, prin care aceștia solicită adoptarea unor instrumente de protecție împotriva practicilor comerciale neloiale ale unor țări terțe, vizând în mod specific China.
Uniunea Europeană consideră că relația economică actuală cu Beijingul este nesustenabilă, fiind marcată de un deficit comercial anual de aproape 360 de miliarde de euro. Presiunea este exercitată de sectoarele industriale chineze, inclusiv vehiculele electrice, bateriile, panourile solare sau produsele chimice. China respinge aceste acuzații, negând existența unei supracapacități structurale cauzate de subvenții sau de o cerere internă insuficientă, acuzând în schimb UE că politizează diferențele comerciale.
Conflictul comercial dintre UE și China reflectă o dispută mai largă privind echilibrul deficitului comercial și protecția sectoarelor strategice europene. Tensiunile au crescut odată cu expansiunea rapidă a industriei auto chineze, care utilizează subvenții pentru a domina piețele globale. Această dinamică pune în dificultate stabilitatea fluxurilor comerciale și forțează decidenții europeni să aleagă între deschiderea piețelor și protejarea producției locale împotriva concurenței asimetrice.
