Autoritățile române au reținut la frontiera Republicii Moldova cu România pe Iurie Manic, un cetățean moldovean acuzat de procurorii din Franța de subminarea moralului forțelor armate. Acesta este suspectat că a acționat cu intenția de a prejudicia apărarea națională franceză. Reținerea a avut loc în cadrul unui punct de frontieră situat pe raza județului Vaslui, unde polițiștii de frontieră l-au identificat pe baza unei alerte emise de autoritățile franceze.
Iurie Manic este acuzat că a condus o operațiune de vandalism orchestrată de Rusia, prin care mai mulți cetățeni moldoveni au realizat graffiti-uri cu tematică militară. Aceste inscripții reprezentau sicrie și făceau referire direct la conflictul din Ucraina, având scopul de a influența opinia publică. Conform acuzațiilor, faptele sale sunt încadrate la deteriorarea bunurilor și la subminarea moralului armatei, infracțiuni prevăzute de Codul penal francez, pentru care pedeapsa maximă este de 5 ani de închisoare.
Sâmbăta trecută, Curtea de Apel Iași a admis propunerea de arestare provizorie pentru Iurie Manic pentru o perioadă de 15 zile. Această măsură este luată în vederea expulzării acestuia în Franța, în baza unui mandat european de arestat emis la data de 16 octombrie 2025. Decizia vine în urma unei semnalări introduse în Sistemul de Informații Schengen de către Biroul SIRENE Național din Franța la data de 20 octombrie 2025, după ce acesta a fost dat în urmărire.
Investigațiile serviciilor secrete și ale procurorilor francezi au indicat faptul că alte operațiuni de acest tip au fost coordonate de Alexandr Grigorenco, un susținător al partidului pro-rus Șor din Republica Moldova. Aceste acțiuni de război hibrid prin intermediari au vizat amplificarea tensiunilor politice din Franța, în special în ceea ce privește sprijinul oferit Ucrainei. Rețeaua a fost implicată și în alte incidente, precum graffiti-uri cu stele ale lui David sau atacuri simbolice asupra unor memoriale.
Cazul a generat o atenție mediatică extinsă în Franța și în alte publicații europene, fiind tratat ca o componentă a interferențelor străine în contextul războiului din Ucraina. În aprilie, Tribunalul Penal din Paris condamnase deja șapte cetățeni moldoveni implicați în astfel de activități, aplicând amenzi între 1.000 și 10.000 de euro. Această decizie a fost mult mai ușoară decât solicitările inițiale ale procurorului, care ceruse pedepse cu închisoarea de la optsprezece luni la trei ani.
Aceste tipuri de acțiuni coordonate de entități străine reprezintă o componentă centrală a strategiilor de război hibrid utilizate pentru destabilizarea ordinii publice. Prin utilizarea unor grupuri de tip proxy, actori externi încearcă să manipuleze percepția socială și să creeze disensoare în interiorul statelor europene, afectând direct securitatea și coeziunea politică a aliaților în contextul conflictelor regionale active.
