Victoria Ilianei Iotova în alegerile prezidențiale din Bulgaria a declanșat o serie de inițiative politice și economice care au stârnit critici intense. La doar o săptămână de la scrutinul din 2 noiembrie, în care Iotova a obținut 57,58% din voturi, apar proiecte privind creșterea prețului gazelor naturale, modificarea sistemului de pensii și restricții privind utilizarea limbilor străine în spațiul public. Aceste măsuri sunt implementate într-un climat politic marcat de o participare electorală scăzută, sub pragul de 30%.
Pe plan economic, consumatorii casnici din Bulgaria vor resimți o majorare de 32,5% a prețului gazelor naturale. În paralel, a apărut o controversă privind utilizarea a aproximativ 40% din contribuțiile cetățenilor la Pilonul II de pensii, o componentă a pensiilor private obligatorii. Guvernul a propus direcționarea acestor fonduri către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, însă proiectul a primit un aviz negativ din partea Comisiei Europene. Reprezentanții autorităților bulgare au susținut că informațiile despre acest transfer de fonduri sunt false.
La nivel instituțional, Guvernul Radev propune desființarea Comisiei pentru Dosare, organismul responsabil de identificarea foștilor colaboratori ai serviciilor secrete comuniste. Această decizie a generat proteste din partea unor europarlamentari bulgari, care au avertizat că actuala guvernare nu are rețineri în a lucra cu agenți ai Securității de stat. Deși guvernul susține că activitatea instituției va fi preluată de Arhivele Naționale, criticii subliniază că un număr de persoane din Comitetul de Inițiativă pentru candidatura Iotovei au fost agenți ai serviciilor secrete.
În ceea ce privește libertatea de exprimare și identitatea națională, partidul pro-rus Vâzrajdane a propus interzicerea mesajelor de interes public în limbi străine. Conform propunerii, toate inscripțiile, inclusiv cele de la intrarea în orașe sau din mijloacele de transport, ar trebui să fie în limba bulgară, utilizând caractere latine pentru facilitarea înțelegerii de către turiști. Această inițiativă vine într-un moment în care au existat și suspiciuni privind presiuni asupra mass-media, prin propunerea de stabilire a unor liste negre pentru politicienii din opoziție.
Contextul politic bulgar este marcat de o orientare de stânga-populistă și de o poziție rezervată față de sprijinul militar acordat Ucrainei. Iliana Iotova, care a ocupat funcția de vicepreședinte între 2017 și 2026, este susținută de partide cu nuanțe suveraniste și eurosceptice. În timpul campaniei, aceasta a declarat că Rusia nu este dușmanul Bulgariei și că ar trebui să fie un factor cheie în arhitectura de securitate a Europei, reflectând dorința actualei conduceri de a evita implicarea directă în conflictul cu Moscova.
Evoluția politică din Bulgaria reflectă o tensiune profundă între viziunea pro-europeană, susținută de contracandidatul Andrei Ghiurov, și modelul de dialog cu Moscova promovat de noua președinte. Deciziile legislative recente privind securitatea și economia indică o schimbare de paradigmă în gestionarea intereselor naționale și a relațiilor cu instituțiile europene.
