Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Kalibaf, a emis un avertisment dur marți, afirmând că nicio țară din regiune nu va putea vinde petrol dacă Teheranul este împiedicat să facă acest lucru. Într-o declarație marcată de o retorică agresivă, acesta a declarat că regiunea va fi „înecată în puțuri de petrol” dacă securitatea Iranului nu este garantată. Mohammad Bagher Kalibaf a subliniat că nicio infrastructură nu va mai fi în siguranță în absența unor garanții clare.
Această amenințare survine într-un context de tensiuni crescute între SUA și Iran, în care regimul de la Teheran vizează nu doar bazele americane, ci și statele din Golf. Mohammad Bagher Kalibaf a avertizat anterior că activele energetice americane din zona Golfului și a Strâmtorii Ormuz ar putea deveni ținte ale unor represalii iraniene. Această poziție este adoptată în contextul conflictului continuu și al sancțiunilor impuse de Washington, care au afectat sever capacitatea de export a Iranului.
Situația economică a Iranului este critică, guvernatorul Băncii Centrale a țării confirmând în august că exporturile de petrol au scăzut la zero din cauza conflictului și a sancțiunilor. Armata SUA a susținut această constatare, menționând că Iranul a exportat „zero barili” în condițiile celei de „blocadă de fier” impusă de Washington. În paralel, SUA au acordat asistență militară pentru tranzitul a peste un miliard de barili de țiței prin Strâmtoarea Ormuz, încercând să mențină fluxul comercial.
Propunerea iraniană pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul comercial normal a fost respinsă de Trump. Teheranul solicită deblocarea activelor înghețate, ridicarea sancțiunilor petroliere și încetarea blocadei navale asupra porturilor proprii drept condiții pentru redeschiderea căii navigabile. Totuși, Trump a considerat că Washington deține deja „controlul total” asupra zonei, iar condițiile impuse de Iran sunt inacceptabile, refuzând astfel propunerea de a redeschide strâmtoarea în termen de șapte zile.
Efectele acestor tensiuni geopolitice se reflectă deja în prețurile energiei la nivel global, afectând costurile transportului și ale alimentelor. În Marea Britanie, criza prețurilor la benzină este vizibilă, iar acciza la carburanți urmează să crească în ianuarie și martie, primele majorări după peste 15 ani. Pe lângă instabilitatea din Orientul Mijlociu, incertitudinea este alimentată și de amenințările lui Donald Trump privind blocarea exporturilor de motorină din SUA pentru a proteja consumatorii americani.
Conflictul dintre SUA și Iran reprezintă un factor de instabilitate major pentru piețele globale de energie, influențând direct securitatea aprovizionării prin puncte strategice precum Strâmtoarea Ormuz. Tensiunile diplomatice și sancțiunile economice aplicate de Washington asupra sectorului petrolier și asupra aviației civile iraniene mențin un risc ridicat de escaladare militară în regiunea Golfului, cu repercursiuni directe asupra inflației și prețurilor la pompe în economiile occidentale.
