Ursula von der Leyen a avertizat asupra declinului alarmant al resurselor de apă de la Dunăre, Rin și Garonne, descriind modul în care aceste fluvii dispar sub ochii noștri. În contextul verii extreme care a afectat Europa, președinta a subliniat impactul devastator asupra agriculturii, menționând că 660.000 de hectare au ars în acest sezon și că pierderile agricole au atins aproximativ 12 milioane de tone.
Situația de la Dunăre este critică, reflectând o tendință de scădere a debitului care afectează navigația și producția de energie. La Baziaș, datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indicau, la mijlocul lunii septembrie, un debit de doar 1.250 de metri cubi pe secundă. Această cifră este semnificativă prin comparație cu media multianuală pentru luna septembrie, care este de 3.800 de metri cubi pe secundă.
Pentru a aborda aceste vulnerabilități, Comisia Europeană lansează „European Water initiative”, o inițiativă menită să protejeze lanțurile de aprovizionare și infrastructura de apă. Un aspect critic evidențiat este pierderea a aproape unul din patru litri de apă din conductele europene, cauzată de scurgeri. Autoritățile europene vor propune noi mecanisme pentru gestionarea riscurilor și pentru acoperirea deficitului de asigurare pentru persoanele expuse fenomenelor climatice extreme.
Strategia europeană vizează și adaptarea la schimbările climatice prin identificarea a 100 de zone vulnerabile din Europa. În cadrul acestui proces, se vor evalua riscurile și se vor implementa soluții precum culturile rezistente la secetă sau sisteme de răcire eficiente energetic. De asemenea, se pregătește un Plan european pentru valurile de căldură, care să includă sisteme de avertizare și măsuri de protecție pentru orașe și persoane vulnerabile.
Securitatea alimentară este direct dependentă de disponibilitatea apei, deoarece atât animalele, cât și culturile necesită resurse constante pentru dezvoltare. În acest context, perioadele prelungite de secetă afectează direct recoltele. Comisia Europeană urmărește să prezinte un nou cadru pentru reziliență climatică, concentrându-se pe prevenirea inundațiilor și pe adaptarea infrastructurii pentru a asigura stabilitatea resurselor de apă în viitor.
Aceste măsuri de adaptare vin într-un moment în care Uniunea Europeană își redefinește prioritățile strategice. În cadrul discursurilor recente privind starea Uniunii, s-a pus accent pe necesitatea unei Europe capabile să se apere și pe dezvoltarea unor mecanisme de urgență, precum propunerea unui mecanism de tip „Articol 4”, pentru a gestiona riscurile emergente și să asigure stabilitatea regională.
