Antonio Guterres a lansat un avertisment dur în cadrul ultimei sale conferințe de presă dedicate problemelor climatice, desfășurată vineri, în calitate de secretar general al ONU. Într-un mesaj adresat contextului global actual, acesta a declarat că nu se poate construi pacea pe o planetă în flăcări. Secretarul general a subliniat că eradicarea sărăciei este imposibilă atunci când dezastrele climatice împing constant populațiile înapoi în sărăcie, distrugând în același timp sistemele naturale de care depinde viitorul tinerilor.
Declarațiile lui Antonio Guterres vin într-un moment de incertitudine privind viitorul conducerii ONU, deoarece mandatul său se încheie la sfârșitul lunii decembrie. Procesul de selecție a succesorului său este marcat de tensiuni politice, în condiții în care Donald Trump a încercat să-și impună candidații preferați. Există temeri că noul secretar general ar putea reduce importanța crizei climatice în favoarea altor teme, ignorând faptul că schimbările climatice alimentează instabilitatea și agravează competiția pentru resurse esențiale precum apa și terenurile.
În cadrul summitului COP31, majoritatea celor peste 90 de lideri mondiali au părăsit deja evenimentul, lăsând negocierile în seama delegațiilor tehnice. Discuțiile se concentrează pe subiecte critice, precum electrificarea economiei globale și asigurarea unei tranziții echitabile pentru lucrătorii din sectoarele dependente de combustibili fosili. Unul dintre puținii lideri rămași a fost prim-ministrul australian, Anthony Albanese, care a discutat cu președintele statului insular Kiribati, Taneti Maamau, privind amenințările reprezentate de creșterea nivelului mării pentru comunitățile din Pacific.
Negocierile de la COP31 urmăresc adoptarea unui document de decizie-cadru, bazat pe o listă de „reflecții” publicată de copreședinția australiană. Obiectivele discutate includ creșterea ponderii electricității la 35% din consumul final de energie la nivel mondial până în 2035 și reducerea emisiilor de metan. Ministrul australian al Climei și Energiei, Chris Bowen, a precizat că textul actual de reflecții nu este o propunere oficială și nu este obligatoriu, fiind doar o bază pentru primul proiect oficial de decizie care va fi negociat săptămâna viitoare.
Prezența industriei de combustibili fosili a generat controverse, peste 100 de companii și grupuri din acest sector participând la discuțiile de la summit. Reprezentantul organizației Pro Public/Friends of the Earth Nepal, Prakash Dalal, a criticat spațiul disproporționat acordat acestor companii în comparație cu societatea civilă. El a avertizat că marile companii poluante au provocat pierderi de mijloace de trai, traume și probleme majore de supraviețuire pentru populații, influențând negativ procesul de negociere globală.
Summiturile climatice precum COP31 reprezintă platforme esențiale pentru stabilirea angajamentelor internaționale de decarbonizare. În ediții anterioare, precum COP28 de la Dubai sau COP26 de la Glasgow, comunitatea internațională a stabilit necesitatea reducerii treptuate a utilizării cărbunelui și a tranziției departe de combustibilii fosili. Aceste decizii-cadru servesc drept fundament pentru politicile de mediu globale, încercând să limiteze impactul încălzirii antropice asupra securității și stabilității statelor membre ONU.
