Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a semnalat că Ungaria nu a notificat România, conform prevederilor Convenției Espoo, cu privire la proiectul de construire a unui prag submersibil pe Dunăre. Această lucrare este necesară pentru asigurarea apei necesare sistemului de răcire al Centralei Nucleare Paks. Autoritățile române avertizează că măsurile care determină creșterea nivelului apei în amonte ar putea avea efecte negative asupra nivelului Dunării în aval, inclusiv pe teritoriul României.
Ungaria a transmis, pe 13 august 2026, prin email, o informare către statele Părți ale Convenției pentru protecția fluviului Dunărea privind măsurile de intervenție. O primă acțiune a inclus scufundarea a două barje cu lungimea de 80 de metri în Dunăre. Soluția tehnică următoare constă în construirea unui prag submersibil pe sectorul dintre canalele de apă rece și apă caldă, pentru a ridica nivelul apei în zona de captare a Centralei Nucleare de la Paks.
În urma acestor acțiuni, pe 26 august 2026, s-a desfășurat o reuniune extraordinară a șefilor de delegație din cadrul Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea (ICPDR). Reuniunea a avut ca temă seceta și debitele scăzute, participând și reprezentanții României. În cadrul discuțiilor, Bucureștiul a subliniat că situațiile extreme necesită o cooperare consolidată, consultări adecvate și un schimb de informații în timp util din partea țărilor din amonte.
România a insistat ca ICPDR să joace un rol de coordonare pentru gestionarea consecințelor negative și prevenirea conflictelor. Autoritățile au remarcat că asigurarea disponibilității de apă pentru funcționarea sigură a centralelor nucleare este vitală pentru întregul bazin. Totodată, s-a subliniat că măsurile de creștere a nivelului apei în amonte pot afecta negativ debitul de pe teritoriul României, generând riscuri pentru securitatea hidrologică regională.
Deși construcția unui prag de fund cu un volum de peste 110.000–145.000 de metri cubi de piatră ar fi o activitate reglementată de Convenția Espoo, Ungaria a invocat regimul de forță majoră. Autoritățile ungare au argumentat că starea de urgență climatică și seceta extremă din august 2026 permit suspendarea temporară a termenelor administrative lungi. Totuși, Ungaria rămâne responsabilă pentru orice efect negativ transfrontalier care s-ar putea manifesta în aval în perioada următoare.
Cooperarea în domeniul gospodării de apă în bazinul Dunărei este coordonată de Comisia Internațională pentru protecția fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena. Această convenție implică 14 state părți, printre care Austria, Bulgaria, Serbia, Ucraina și Comisia Europeană. Gestionarea acestui spațiu hidrografic este critică pentru securitatea energetică și navigația în întreaga regiune europeană.
