Șeful Serviciului Federal de Informații al Germaniei, BND, Martin Jager, a avertizat în cadrul unei audieri la camera inferioară a parlamentului german că ostilitățile Rusiei față de Germania ar putea degenera într-un conflict violent. În cadrul acestei sesiuni, Jager a subliniat faptul că confruntarea actuală cu Rusia a căpătat o dimensiune mult mai periculoasă. Aceste declarații au fost făcute în prezența șefilor serviciilor de informații interne și ai apărării, evidențiind nivelul ridicat de alertă.
Conform directorului BND, Rusia poartă un război sub acoperire împotriva Germaniei, o formă de conflict nedeclarat care nu poate fi încadrat în categoriile militare sau juridice obișnuite. Jager a menționat că Rusia reprezintă cea mai directă și concretă amenințare pentru Berlin, deoarece Germania se opune proiecției puterii hegemonice rusești în Europa. Acesta a descris situația actuală ca fiind o „zonă gri”, o poziție de vulnerabilitate pe care o împărtășesc și alte state membre NATO, inclusiv statele baltice.
Riscul unor atentate împotriva unor obiective din Germania este considerat real și actual de către serviciile de informații. Martin Jager a indicat faptul că, pe baza datelor disponibile, sunt plauzibile acțiuni selective, cu impact redus, ale Rusiei împotriva unor state NATO. Un exemplu concret menționat a fost tentativa de atac cu dronă împotriva unui avion de transport ucrainean pe aeroportul din Leipzig, în luna august, incident pentru care agenții ruși sunt considerați principalii suspecți.
Sinan Selen, șeful Serviciului Federal pentru Protecția Constituției - BfV, a completat tabloul amenințărilor, menționând că operațiunile rusești au depășit spionajul tradițional. Acestea includ operațiuni de sabotaj și asasinat care vizează în mod specific industria militară și infrastructura militară. În acest context, sprijinul pentru Ucraina este considerat un interes fundamental al Germaniei, iar continuarea acestuia este văzută ca o necesitate pentru protejarea întregului continent european.
Germania se confruntă cu presiuni politice interne, în special prin prisma creșterii popularității partidului de opoziție AfD, care este prorus de extremă dreapta și solicită încetarea ajutorului militar pentru Kiev. Totodată, guvernul german subliniază că este o iluzie să se creadă că conflictul cu Rusia se va încheia odată cu terminarea războiului din Ucraina. Berlinul trebuie să rămână pregătit pentru o confruntare pe termen lung, indiferent de evoluția frontului ucrainean.
Această situație de securitate apare într-un moment în care Germania trebuie să echilibreze sprijinul militar extern cu stabilitatea politică internă. Deși partenerii de la NATO nu au căutat confruntarea, acțiunile Moscovei forțează o reacție defensivă. Tensiunile geopolitice rămân ridicate, în timp ce decidenții europeni monitorizează atent riscul ca acțiunile de sabotaj să afecteze infrastructura critică a statelor membre ale Uniunii Europene.
